MANASTIREA AGAPIA

>> 4 ian. 2010

Mănăstirea Agapia

Istoria acestei manastiri este legata de cea a schitului Agapia veche. Primul sihastru cunoscut care s-a nevoit in poiana unde se afla astazi Manastirea Agapia Veche, a fost cuviosul Agapie din Manastirea Neamt. Aici a intemeiat o biserica de lemn cu hramul "Schimbarea la Fata". Asa a luat fiinta prima sihastrie din Muntii Neamt, cunoscuta sub numele de "Sihastria lui Agapie".

Distrusa de o avalansa de zapada intr-o zi de Paste, biserica lui Agapie a fost refacuta pe o alta temelie in "Poiana lui Eufrosin" aflata in apropiere, primind hramul "Minunea din Colose a Safntului Arhanghel Mihail". Abia la sfarsitul secolului al XV-lea s-a construit o biserica pe actualul amplasament al sihastriei de la Agapia din Deal (Agapia Veche), atunci cand si biserica din "Poiana lui Eufrosin" s-a ruinat si nu a mai putut fi folosita.

Manastirea Agapia


Prima mentiune documentara s-a facut prin Hotarnica lui Ilies Voda din 1437, care delimiteaza mosia Manastirii Agapia de cea a Manastirii Neamt.

Vechiul Pomelnic de la Manastirea Agapia aminteste de Petru Rares si Elena Doamna ca primi ctitori voievodali prin grija carora s-a zidit prima biserica de piatra de aici. In schimb, o inscriptie aflata in pronaosul bisericii mari de la Agapia din Vale mentioneaza pe Petru Schiopul si Ruxandra Doamna ca fiind intaii ctitori domnesti.


Este posibil ca Petru Rares si Elena Doamna sa fi ridicat aici prima biserica de zid, reinnoita apoi de Petru Schiopul in a treia domnie a sa (1582-1591).

Dar constructiile de la Agapia din Deal nu prea aveau viata lunga din cauza terenului. De aceea, in jurul anului 1600, o parte dintre calugari s-au mutat in vale, ridicand aici o mica biserica in jurul careia se va dezvolta Manastirea Agapia de astazi, pomenita uneori sub numele de Agapia Noua, Agapia din Vale sau Agapia Mare.


Manastirea Agapia

Noua manastire a fost construita intre 16 octombrie 1642 si 3 septembrie 1644 de hatmanul Gavril Coci (fratele lui Vasile Lupu) si de sotia sa, cneaghina Liliana. S-a sfintit la 12 septem­brie 1647, in acest rastimp construindu-se chiliile ce formeaza incinta manastirii, iar la rasarit clopotnita, constructie masiva din piatra de granit. A primit hramul Agapiei Vechi, "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil", sfintirea fiind facuta de Mitro­politul Varlaam Motoc.

La initia­tiva Mitropolitului Veniamin Costache, Alexandru Moruzzi hotaraste printr-un hrisov domnesc, in 1803, ca manastirea Agapia sa devina obste de maici. Stareta a fost numita maica Elisabeta Costache, sora Mitropolitului Veniamin Costache, ea conducand manastirea pana in 1834.

Manastirea Agapia

Biserica a fost reparata dupa 1821, apoi intre 1858 si 1862, cand i s-au adaugat un nou pridvor, cel vechi inchizandu-se in sanul bisericii, si doua turle mai mici, una pe pridvor, alta pe altar, si s-au largit ferestrele. Cele doua turle au fost mistuite de incendiul din 1903, ramanand numai turla veche a Pantocratorului, cu forma octogonala si cu calota sferica. Ea se sprijina pe arcele naosului boltit. Zidul despar­titor dintre vestibul, pridvor si pronaos a fost inlocuit cu trei arce. Intrarea se face prin partea sudica, pe o usa masiva din lemn, iar in pronaos printr-o usa metalica. Tampla, din lemn sculptat, a fost pictata in 1858. O data cu refacerile din 1858-1862 s-a amenajat din nou mormantul ctitorilor. Policandrele au fost comandate la Viena si executate in 1858-1862, iar cande­labrele, imbracamintea icoanelor imparatesti si alte obiecte ce impodobesc biserica au fost lucrate la Paris. Deasupra usii de intrare in biserica este pisania, incrus­tata in marmura cu litere slavone si icoana hramului "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" in mozaic de Murano.

Pictura este opera marelui pictor Nicolae Grigorescu. A fost executata in anii 1858-1862, cand artistul avea 20 de ani.


Cladirile din incinta, cu chiliile etajate si clopotnita, da­teaza din vremea ctitorilor, hatmanul Gavriil si cneaghina Liliana. Dupa incendiul din 1821, au fost refacute in 1823. in timpul steretei Tavita Ursache s-a supraetajat turnul clopot­nitei, construindu-se o noua camera a clopotelor. Dupa incen­diul din 1903, in corpul cladirii pe aripa de nord s-au amenajat la etaj sali mari, spatioase si luminoase pentru atelierele manas­tirii. In jurul incintei exista 140 de case vechi de 100 sau chiar 200 de ani, care au fost trecute pe lista monumentelor istorice

Sursa:www.crestinortodox.ro

0 comentarii:


  © Blogger templates Shiny by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP