Sfanta Mucenita Anisia,Sfantul Cuvios Mucenic Ghedeon

Ea s-a născut la Tesalonic, din părinţi nobili şi bogaţi, cetăţeni de frunte ai cetăţii. Ea a fost crescută cu mare evlavie întru toată curăţia Credinţei Creştine. Rămânând orfană de la o fragedă vârstă, ea s-a închinat pe sine cu totul rugăciunii şi cugetărilor dumnezeieşti în propria ei casă. Arzând de dragoste pentru Hristos, ea îşi zicea adesea întru sine: „O, cât de mincinoasă este viaţa tinereţii, întru care te sminteşti, fie sminteşti pe alţii! Cu cât mai bună este bătrâneţea! Iar sufletul meu se umple de tinereţe văzând cât trebuie să aştept până ce voi urca la Domnul.” Ea şi-a vândut averile, a împărţit venitul săracilor, şi a vieţuit după aceea numai din munca mâinilor ei. Ea postea cu stricteţe, dormea foarte puţin, şi se ruga neîncetat cu lacrimi. Când se biruia de somn, îşi zicea: „Groaznic este să mă las biruită de somn, câtă vreme duşmanul meu pururi veghează!” În acea vreme răul împărat Maximian a decretat că oricine poate să ucidă în voie creştini oriunde îi va afla, fără nici o judecată şi nici o sentinţă. Sfânta Fecioară Anisia a ieşit din casa ei odată ca să meargă la Sfânta Slujbă a Bisericii. Aceea a fost ziua unui necurat festival păgânesc închinat soarelui. Un soldat imperial, văzându-o foarte frumoasă, s-a apropiat de ea cu obrăznicia desfrânării, şi a întrebat-o cum o cheamă. Ea şi-a făcut semnul Sfintei Cruci şi a zis: „Sunt roaba lui Hristos şi grăbesc la Biserică”. Apropiindu-se necuratul acela şi începând a-i grăi necurate graiuri, fecioara l-a îmbrâncit şi l-a scuipat în faţă. Atunci soldatul a înjunghiat-o cu sabia în coastă şi a ucis-o pe loc. Această Sfântă fecioară muceniţă s-a încununat cu cununa veşnicei slave la anul 298. Ea a fost luată de creştini şi îngropată cu cinste, iar sufletul ei petrece fericit în Ceruri. Deasupra sfintelor ei moaşte s-a înălţat o slăvită biserică.

Moaştele Sfintei Anisia se află în prezent în Tesalonic, în aceeaşi biserică unde se găsesc şi moaştele Sfântului Dimitrie. Adeseori, închinându-mă în această biserică, în drum spre sau dinspre Sfântul Munte, ajungeam şi la moaştele Sfintei Anisia. Închinându-mă moaştelor sale şi realizând că nu ştiu nimic din viaţa sfintei, mă rugam Sfintei Anisia să aducă prilejul prin care să aflu viaţa ei minunata. Şi iată că am aflat. Minunat este Dumnezeu întru sfinţii săi!

Racla cu moaştele Sfintei Anisia

Sfântul Cuvios Mucenic Ghedeon

El a fost de neam grec, născut din părinţi foarte săraci. În frageda lui tinereţe el a fost forţat să se facă musulman. Dar pocăindu-se de păcatul acesta, el a scăpat la Sfântul Munte unde s-a tuns monah la mănăstirea Karakallou. Dorind mucenicia pentru Hristos întru spălarea păcatului lui, el a primit binecuvântarea duhovnicescului lui părinte pentru aceasta şi s-a întors la locul unde îl făcuseră mai înainte musulman. Acolo, înaintea turcilor, a mărturisit pe faţă credinţa lui creştină şi a arătat minciuna islamului. Turcii l-au apucat, i-au ras barba şi l-au pus cu capul în jos pe un măgar, plimbându-l pe străzi, spre distracţia gloatei, însă mucenicul se bucura de batjocura pe care o îndura pentru Hristos. Ei după aceea i-au tăiat degetele de la mâini şi de la picioare, precum odinioară i se tăiaseră şi Sfântului Iacov Persul (pomenit la 27 noiembrie). La urmă l-au aruncat într-un loc în care se deversau excrementele, şi acolo şi-a dat în mâinile lui Dumnezeu mucenicescul lui suflet, în cetatea Tîrnovo, din Thracia. Sfintele lui moaşte de minuni făcătoare se păstrează în Biserica Sfinţilor Apostoli din Târnăvo, o parte din ele aflându-se la Mânăstirea Karakallou din Sfântul Munte Athos.