Sfantul Apostol Andrei - crestinatorul neamului romanesc

>> 30 nov. 2009


In fiecare an, la 30 noiembrie, Biserica face pomenirea Sfantului Apostol Andrei. Este numit si "Cel intai chemat", intrucat a raspuns primul chemarii lui Hristos la apostolat. Sfantul Apostol Andrei a fost fiul lui Iona si fratele lui Simon Petru. Evanghelia dupa Ioan mentioneaza ca inainte de a deveni ucenic al lui Iisus, Ioan a fost ucenicul Sf. Ioan Botezatorul (In. I, 35-40). Devine ucenicul lui Iisus, in urma marturiei Sf. Ioan Botezatorul: "Iata, Mielul Domnului".

Fiind evreu, nu se poate afirma cu certitudine daca Andrei era numele sau real (acesta fiind de origine greceasca). Nu se stie insa cu ce ocazie a fost botezat sau care era numele sau evreiesc. Exista si unele marturii conform carora numele grecesc Andrei era destul de comun printre evrei inca din sec. II-III d.Hr.


Chemarea lui Andrei la Apostolie


Chemarea lui Andrei la apostolie este relatata de Sfantul Evanghelist Matei prin cuvintele: "Pe cand (Iisus) umbla pe langa Marea Galileii, a vazut doi frati, pe Simon ce se numeste Petru si pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja in mare, caci erau pescari. Si le-a zis: "Veniti dupa Mine si va voi face pescari de oameni. Iar ei, indata lasand mrejele, au mers dupa El" (Matei 4, 18-20 si Marcu 1, 16-18).

In sfintele Evanghelii, Sfantul Andrei mai este mentionat doar de doua ori: la inmultirea painilor, dincolo de Marea Galileii, cand el a instiintat pe Mantuitorul ca acolo, in multime, era un baiat care avea cinci paini de orz si doi pesti (Ioan 6, 8-9), iar a doua oara, dupa invierea lui Lazar cand, impreuna cu Filip, au instiintat pe Domnul ca niste elini (greci), veniti in Ierusalim cu prilejul sarbatoririi Pastelui iudaic, voiau sa-L vada (Ioan 12, 20-22).


Sfantul Apostol Andrei - crestinatorul neamului romanesc


Potrivit traditiei si celor scrise de unii istorici si teologi din primele veacuri crestine, Sfantul Apostol Andrei a fost primul propovaduitor al Evangheliei la geto-daci, in teritoriul dintre Dunare si Marea Neagra - cunoscut pe atunci sub numele de Scythia (Scitia), dar si in teritoriile de dincolo de Prut, in nordul Marii Negre. Dar pana a ajunge aici, el a predicat in Asia Mica, de unde s-a indreptat spre teritoriile amintite de la Dunare si Marea Neagra.

In Istoria bisericeasca a episcopului Eusebiu din Cezareea Palestinei (+ 339/340) scrie: "Sfintii Apostoli ai Mantuitorului, precum si ucenicii lor, s-au imprastiat in toata lumea locuita pe atunci. Dupa traditie, lui Toma i-au cazut sortii sa mearga in Partia, lui Andrei in Scitia, lui Ioan in Asia...".

Traditia ca Sfantul Apostol Andrei a predicat la sciti a fost reluata mai tarziu si de alti scriitori bisericesti. Astfel, calugarul Epifanie, in secolul VIII, in Viata Sfantului Apostol Andrei scria ca intre popoarele evanghelizate de el se numarau si scitii. In asa numitul Sinaxar al Bisericii constantinopolitane se preciza ca acest apostol "a predicat in Pont, Tracia si Scitia". Mult mai tarziu, scriitorul bizantin Nichifor Calist (secolul al XIV-lea) scria ca Sfantul Apostol Andrei a trecut din provinciile Asiei Mici (Capadocia, Galatia si Bitinia) "in pustiurile scitice", care puteau fi situate fie in Scitia Mare (sudul fostei Uniuni Sovietice), fie Scitia Mica sau Dacia Pontica, locuita de greci, romani si geto-daci.

Invatatul mitropolit Dosoftei al Moldovei, in cartea sa Viata si petrecerea sfintilor, scria ca "Apostolului Andrei i-a revenit (prin sorti) Bitinia si Marea Neagra si partile Propontului, Halcedonul si Vizantea, unde e acum Tarigradul (Constantinopolul n. n.), Tracia si Macedonia, Tesalia, si sosind ia Dunare, ce-i zic Dobrogea si altele ce sunt pe Dunare, si acestea toate le-a umblat".


Moastele din Patras


Potrivit unui act martiric a carui autenticitate este insa contestata, Sf. Andrei a murit ca martir in Ahaia, la Patras. El a fost rastignit din ordinul guvernatorului Aegeas sau Aegeates, fiind legat de un stalp (nu crucificat). Desi traditia vorbeste de o cruce in forma de X, aceasta varianta este relativ tarzie (sec. al XIV-lea). Petru Hrisologul aminteste ca a fost rastignit pe un copac. Nu se cunoaste nici data martiriului sau, care se pare ca a avut loc fie in timpul lui Nero (64-67), fie in timpul lui Domitian (81-96). Moastele Sfantului Andrei au fost aduse la Constantinopol si asezate in Biserica Sfintilor Apostoli in anul 357. In timpul Cruciadei a IV-a, Cardinalul Petru de Capua a dus moastele in Italia, in catedrala din Amalfi. In 1462, in timpul papei Pius al II-lea, capul Sfantului Andrei a fost dus la Roma, si de aici a revenit in Patras.


De Sfantul Andrei - Santandrei - Aflarea ursitei


Profesorul Ion Ghinoiu mentioneaza "La orice inceput de an, prisoseau practicile magi ce de aflare a ursitei, adica a viitorului sot. Fata de maritat prepara o "Turtuca de Andrei", turtita subtire din faina de grau, foarte sarata, coapta pe plita sobei si o manca inainte de culcare. Baiatul care venea in vis sa-i aduca apa ca sa-si potoleasca setea urma sa o ceara de nevasta in cursul anului. Alte fete, dupa ce soseau acasa de la Pazitul Usturoiului, semanau cate un catel de usturoi privegheat intr-un cocolos de aluat. Dupa modul cum incoltea si crestea usturoiul semanat, se faceau anumite pronosticuri matrimoniale. Timpul era insa favorabil si pentru observatii meteorologice si astronomice. Unii batrani, nestiutori de carte dar "cititori" in stele, observau cerul in noaptea de Ovidenie sau de Santandrei si noroceau anul, prevestind daca va fi bogat sau sarac, ploios sau secetos, daca va fi pace sau razboi etc. Obiceiul de a semana in noaptea de Santandrei grau intr-o oala de pamant pentru a interpreta rodnicia ogoarelor in noul an este practicat si astazi."


sursa:www.crestinortodox.ro

Read more...

Acatistul Sfantului Fanurie

>> 29 nov. 2009





Rugaciunile incepatoare:

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!

Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru Numele Tau.

Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.

Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.


Condacele si Icoasele:

Condacul 1:
Aparatorului credintei ortodocsilor, marelui Mucenic Fanurie, sa-i aducem din inima marturisiri de multumire toti, care prin ale lui intelepte invataturi ne-am luminat cu credinta si sa-i cantam: Bucura-te, Sfinte Fanurie, mare facator de minuni!


Icosul 1:
Poporul cel credincios cunoscand multimea minunilor tale, prin care ai rusinat pornirea ereticilor cea fara de judecata asupra credintei noastre, cu umilire striga catre tine asa:

Bucura-te, mare Mucenice al Mantuitorului Hristos;
Bucura-te, scaparea celor ce alearga la tine;
Bucura-te, indreptatorul credintei;
Bucura-te, ajutorul celor necajiti;
Bucura-te, cel ce intuneci mintea paganilor;
Bucura-te, cel ce ai lucrat stralucirea credintei;
Bucura-te, cel ce ai alungat pe cei potrivnici;
Bucura-te, cel ce te-ai aratat biruitor;
Bucura-te, cel ce luminezi pe cei din interiorul pacatelor;
Bucura-te, cel ce cu blandete primesti la tine pe cei gresiti;
Bucura-te, invatatorul legii crestinesti;
Bucura-te, cel ce luminezi pe cei nepriceputi;
Bucura-te, Sfinte Fanurie, mare facator de minuni!

Condacul 2:
Desi nu avem destula vrednicie si pricepere ca sa putem lauda minunile tale, din suflet curat si din inima umilita te rugam sa primesti aceste marturisiri de la noi, care cantam cu tine: Aliluia!

Icosul 2:
Nimeni dintre noi pacatosii nu se poate lauda ca rugaciunea lui va fi primita la tine cu vrednicie, caci stii slabiciunea firii noastre; de aceea te rugam pentru necazurile noastre a primi cantarea acesta:

Bucura-te, cel ce din pantece ai fost ales de Dumnezeu;
Bucura-te, cel ce fara cunostinte filosofice ai biruit pe filosofi;
Bucura-te, comoara legii noastre cea mult pretuita;
Bucura-te, povatuitorul legiuirilor si al legiuitorilor celor invatati;
Bucura-te, lauda parintilor si a dascalilor;
Bucura-te, podoaba Bisericii lui Hristos;
Bucura-te, mustratorul ereticilor;
Bucura-te, cel ce ai fost intelept din pruncie;
Bucura-te, mare si intelept invatator;
Bucura-te, luptatorul pentru lege;
Bucura-te, cel ce si astazi ne ajuti pe noi credinciosii;
Bucura-te, Sfinte Fanurie, mare facator de minuni!

Condacul 3:
Impovarati de multe pacate si ispite vatamatoare fiind, alta nadejde nu avem afara de tine, mangaierea celor necajiti; deci te rugam sa fii mijlocitor pentru sufletele noastre spre a canta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 3:
Darul Duhului Sfant fiind cu tine din tinerete, te-ai aratat aparator si de minuni facator; pentru aceasta iti cantam tie asa:

Bucura-te, mare Mucenice al lui Hristos;
Bucura-te, lauda poporului credincios;
Bucura-te, a bolnavilor tamaduire;
Bucura-te, cel ce te rogi lui Dumnezeu pentru toti;
Bucura-te, cel ce izbavesti din primejdii pe cei ce alearga la tine;
Bucura-te, izbavitorul patimilor celor sufletesti si al celor trupesti;
Bucura-te, tamaduitorul ranilor vechi;
Bucura-te, grabnic ajutator al celor ce te cheama pe tine;
Bucura-te, doctor fara plata;
Bucura-te, nadejdea celor necajiti;
Bucura-te, acoperamantul si scaparea tuturor;
Bucura-te, Sfinte Fanurie, mare facator de minuni!

Condacul 4:
Mucenice mult-milostive, primeste rugaciunea noastra a pacatosilor si mijloceste catre Ziditorul sa daruiasca tamaduire si sanatate robilor Sai, celor ce te cheama in ajutor si canta cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 4:
Stand inaintea Sfintei tale icoane, noi pacatosii socotim a fi inaintea ta; si marturisind minunile tale, te rugam, asculta aceasta putina rugaciune si tinde dreapta ta spre ajutorul nostru, a sa-ti cantam tie asa:

Bucura-te, cel ce esti impreuna slujitor cu ingerii;
Bucura-te, cel ce ai fost cu oamenii petrecator;
Bucura-te, cel ce faci minuni mari;
Bucura-te, lauda pamantului Egiptului;
Bucura-te, cel ce esti in toata lumea vestit;
Bucura-te, cel ce te ostenesti a face bine;
Bucura-te, ajutatorul celor necajiti;
Bucura-te, stalp neclintit al crestinatatii;
Bucura-te, lauda oamenilor si a ingerilor;
Bucura-te, umbrirea serafimilor;
Bucura-te, slujitor preamarit al crestinilor;
Bucura-te, Sfinte Fanurie, mare facator de minuni!

Condacul 5:
Asa precum in Egipt cercetezi si tamaduiesti neputintele poporului celui binecredincios care asteapta ajutorul tau, indura-te si ne izbaveste de necazurile ce ne-au cuprins, spre a canta cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 5:
Totdeauna arati marea ta milostivire asupra neamului omenesc si te faci scapare a celor ce se involbureaza pe marea acestei vieti; de aceea strigam catre tine asa:

Bucura-te, ocarmuitorul corabiilor invaluite in valuri;
Bucura-te, scaparea inotatorilor deznadajduiti;
Bucura-te, alinarea valurilor tulburate;
Bucura-te, cel ce cu rugaciunile tale risipesti furtuna;
Bucura-te, ca prin mijlocirea ta luminezi negura norilor;
Bucura-te, ajutorul celor spaimantati de tunet;
Bucura-te, izbavitorul celor infricosati de fulger;
Bucura-te, cel ce ne ajuti in primejdii, mijlociind catre Mantuitorul;
Bucura-te, nadejdea si scaparea noastra;
Bucura-te, ca in toate primejdiile la tine nazuim;
Bucura-te, ca ajuti cu rugaciunile tale tuturor care alearga la tine;
Bucura-te, Sfinte Fanurie, mare facator de minuni!

Condacul 6:
Cinstitorule de Dumnezeu, Fanurie, asculta aceasta rugaciune a noastra intru acest ceas si prin Sfintele tale rugaciuni mantuieste-ne de necazuri si de suparari, precum ai izbavit pe cei ce erau invaluiti pe mare, cand au chemat ajutorul tau; pentru ca si noi, ca aceia, sa aducem cantare: Aliluia!

Icosul 6:
Mucenice al lui Hristos, cinstit slujitor al darului, soleste noua pacatosilor mijlocirile tale cele bogate catre Stapanul, pentru ca sa ne invrednicim a ne impartasi de bunatatile cele fagaduite credinciosilor si sa cantam tie asa:

Bucura-te, mare Mucenice al lui Hristos;
Bucura-te, cinstit slujitor al darului;
Bucura-te, tamaduitorule al bolilor;
Bucura-te, mir care imprastii durerea;
Bucura-te, roua care racoresti patimile;
Bucura-te, cel ce intaresti pe slabanogi cu alte tale rugaciuni;
Bucura-te, ajutorul celor din primejdii;
Bucura-te, cel ce rogi pe Domnul pentru cei din patul durerilor;
Bucura-te, cel ce ne ajuti si noua pacatosilor;
Bucura-te, alinarea tuturor durerilor;
Bucura-te, mangaierea cea mare a celor ce patimesc in dureri;
Bucura-te, sprijinitorul celor neputinciosi;
Bucura-te, Sfinte Fanurie, mare facator de minuni!

Condacul 7:
O, Preamilostive si indurate Doamne! Nu trece cu vederea lacrimile robilor tai, ci le ajuta si-i miluieste dupa mare mila Ta; izbavindu-i de asupririle si de necazurile care i-au cuprins pentru multimea pacatelor lor; si precum pe soacra lui Petru ai ridicat-o din patul durerilor, asa ridica-ne si pe noi din primejdia in care ne aflam, cu rugaciunile Sfantului Mucenic Fanurie, ca impreuna cu el sa-Ti cantam: Aliluia!

Icosul 7:
Toate puterile ceresti laudand credinta ta cea tare catre Dumnezeu, impreuna cu tine slujesc Ziditorului celui fara de inceput; iar noi iti aducem aceste cuvinte de lauda asa:

Bucura-te, ca prin minuni ai facut sa straluceasca credinta;
Bucura-te, cel ce prin credinta ai facut minuni mari;
Bucura-te, ca rugaciunile tale totdeauna au fost ascultate;
Bucura-te, inteleptule rugator catre Dumnezeu;
Bucura-te, tamaie bineprimita inaintea lui Dumnezeu;
Bucura-te, cel ce ai scapat multe suflete necajite cu rugaciunile tale;
Bucura-te, cel ce pierzi pe cei puternici si fara de lege;
Bucura-te, ajutatorul cel tare al bine-credinciosilor crestini;
Bucura-te, taria tarilor crestineti;
Bucura-te, cel ce sfarami zidurile cetatilor paganesti;
Bucura-te, cel prin care tiranii sunt biruiti;
Bucura-te, temelia si fala credintei noastre;
Bucura-te, Sfinte Fanurie, mare facator de minuni!

Condacul 8:
Toti crestinii ortodocsi de pe pamant avand nadejdea lor catre tine, in orice intamplare nu vor fi rusinati, Mucenice Fanurie, caci tu esti mare folositor al crestinatatii. Pentru aceasta nu trece cu vederea si ale noastre rugaciuni si ne ajuta, izbavindu-ne din toate primejdiile, ca sa cantam cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 8:
Avand puterea darului de la Dumnezeu, ai prefacut seceta in ploi si cu Sfintele tale rugaciuni ai oprit multimea prea mare, de prisos, a ploilor, scapand poporul de foametea care ii ameninta, risipind hambarele strangatorilor de grau; pentru care noi minunandu-ne iti cantam asa:

Bucura-te, scaparea poporului de foamete;
Bucura-te, cel ce ai prefacut seceta, ca al doilea Ilie, in ploi binefacatoare;
Bucura-te, cel ce prin rugaciune ai oprit ploile prisositoare;
Bucura-te, nadejdea cea mare a lucratorului de pamant;
Bucura-te, multumirea celor ce seamana cu credinta;
Bucura-te, secerisul cel imbelsugat al seceratorilor;
Bucura-te, comoara cea bogata a saracilor
Bucura-te, ajutorul nostru in vreme de seceta;
Bucura-te, ajutatorul si chivernisitorul nostru de-a pururea;
Bucura-te, mangaierea celor ce sunt in nevoi;
Bucura-te, lauda cuviosilor monahi si a bunilor crestini;
Bucura-te, ograda bine roditoare;
Bucura-te, Sfinte Fanurie, mare facator de minuni!

Condacul 9:
Facatorule de minuni, Sfinte Fanurie, dupa cum in vremea vietii tale pe pamant ai izbavit poporul credincios de primejdii si de foamete prin Sfintele tale rugaciuni, asa si acum trimite mila ta asupra noastra, daruindu-ne timp roditor si imbelsugat pentru cresterea si ajutorul pruncilor sugari si al sarmanilor, cu care vom canta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 9:
Cand cereau saracii ajutor de la tine in necazurile lor, nu i-ai departat cu vorbe intristatoare, ci le-ai ajutat in tot felul, dandu-le blagoslovia ta si ceea ce le trebuia, scapandu-i din nevoi; pentru aceea aducem tie acesta lauda asa:

Bucura-te, implinirea lipsurilor saracilor;
Bucura-te, chivernisitorul tuturor celor lipsiti;
Bucura-te, cel ce preschimbi necazurile in bunatati;
Bucura-te, cel ce imblanzesti fiarele salbatice;
Bucura-te, cel ce lepezi lucrurile amagitoare;
Bucura-te, izbavitorul tuturor celor ce sunt in nevoi;
Bucura-te, cel ce pedepsesti pe negutatorii cei lacomi;
Bucura-te, cel ce prin rugaciunile tale faci lucruri preamuninate;
Bucura-te, vistierul darurilor lui Hristos Mantuitorul;
Bucura-te, cel ce ai renuntat la avutie si ai impartit-o cu cei saraci;
Bucura-te, Sfinte Fanurie, mare facator de minuni!

Condacul 10:
Daruieste si noua ajutorul tau ca acelor saraci, ca sa scapam de navalirea serpilor otravitori si mai ales a balaurului inspaimantator si de vicleanul inselator ce se lupta cu noi neincetat pentru a rapune sufletele noastre; noi insa prin rugaciunile tale nadajduim sa dobandim cele de folos in viata acesta si in cea viitoare; ca sa cantam impreuna cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 10:
Nu te departa de la noi, Sfinte Fanurie, si de la toti cei ce cheama Sfant numele tau, pentru ca toti recunoastem grelele noastre pacate; si ne rugam tie si cerem cu credinta ajutorul tau, cantandu-ti graiurile acestea asa:

Bucura-te, mantuirea celor ce isi marturisesc curat pacatele;
Bucura-te, mustratorul acelora ce ascund pacatele lor;
Bucura-te, cel ce nu suferi pe nelegiuti;
Bucura-te, folositor mare al celor ce s-au pocait;
Bucura-te, mare ajutator al celor ce vietuiesc in smerenie;
Bucura-te, vazand intoarcerea la Stapan a lucrurilor furate;
Bucura-te, descoperirea multor taine nestiute;
Bucura-te, cel ce ai adus pe multi la Hristos prin minunile tale;
Bucura-te, preaminunate Mucenice, ca nu ne lasi si pe noi;
Bucura-te, cel ce mijlocesti la Dumnezeu pentru iertarea pacatelor noastre;
Bucura-te, cel ce mangai pe toti cu ale tale mari minuni;
Bucura-te, ca prin tine si neamul calugaresc capata mantuire;
Bucura-te, ca si tot clerul bisericesc prin tine se mantuiesc;
Bucura-te, Sfinte Fanurie, mare facator de minuni!

Condacul 11:
Margaritarul de mult pret al lui Dumnezeu care fiind ascuns in tarana, straluceste acum in Rhodos ca o comoara de mult pret si imbogateste, desfateaza, lumineaza si inveseleste pe toti cei ce vin la el cu credinta si cu dragoste; cu tine impreuna cantam Purtatorului de grija al tuturor si Dumnezeul nostru: Aliluia!

Icosul 11:
Stralucit-a astazi sarbatoarea plina de veselie si praznicul luminat al Sfantului Mucenic Fanurie, cel mult patimitor si de biruinta purtator; ca Dumnezeu l-a invrednicit de cununa cereasca a celor bineplacuti Lui si l-a asezat laolalta cu ingerii. Pentru aceasta, laudand pe Domnul care a facut minunata voia Sa intru Sfintii Sai, Sfantului Fanurie sa-i graim:

Bucura-te, ca ai stat in fata idolilor;
Bucura-te, ca ai defaimat minciuna lor;
Bucura-te, ca ai fost ars cu carbuni aprinsi;
Bucura-te, ca ai stins credinta in idoli;
Bucura-te, ca demonii te-au vazut si au plans;
Bucura-te, ca ingerii in juru-ti s-au strans;
Bucura-te, ca iadul adanc s-a cutremurat;
Bucura-te, barbat viteaz al Bisericii;
Bucura-te, pecete curata a credintei;
Bucura-te, cel ce esti pilda luminata pentru noi;
Bucura-te, ostasule nebiruit al lui Hristos;
Bucura-te, al nostru Mucenic preamarit;
Bucura-te, Sfinte Fanurie, mare facator de minuni!

Condacul 12:
Pe cei ce sarutam Sfanta ta icona cu credinta, Mucenice, si laudam vietuirea ta cea Sfanta, Fanurie preamarite, cu rugaciunile tale arata-ne mostenitori ai imparatiei celei ceresti si vesnice, si partasi ai slavei celei de sus; ca impreuna cu tine sa cantam lui Dumnezeu Celui in Treime laudat: Aliluia!

Icosul 12:
Minuni straine si mai presus de intelegere a facut Dumnezeu intotdeauna intru Sfintii Sai; impreuna cu care, in timpul din urma, a aratat ca pe un alt soare stralucind cu minunile pe Minunatul Fanurie, lauda Rhodosului si a Bisericii. Caruia si noi, aprinsi de dragoste si de ravna, sa-i graim din suflet:

Bucura-te, ca ai fost aruncat in cuptor de foc;
Bucura-te, ca si acolo te-ai bucurat;
Bucura-te, ca te-ai rugat pentru cei ce te chinuiau;
Bucura-te, cel ce esti mijlocitor pentru toti;
Bucura-te, cel ce nu incetezi a ruga pe Hristos pentru noi;
Bucura-te, scump prinos al credinciosilor;
Bucura-te, ca ai umilit pe cei ce s-au trufit;
Bucura-te, ca ai inaltat pe cel smerit;
Bucura-te, rugatorul nostru catre Hristos;
Bucura-te, taria celui evlavios;
Bucura-te, miluitorul credinciosilor;
Bucura-te, cel ce te rogi pentru iertarea pacatosilor;
Bucura-te, Sfinte Fanurie, mare facator de minuni!

Condacul 13: (acest condac se zice de trei ori)

O, Preaminunate Fanurie, cu lacrimi fierbinti alergand la a ta ocrotire, ne rugam tie: izbaveste-ne cu rugaciunile tale cele bineplacute lui Dumnezeu, de toata nevoia si necazul; indeparteaza de la noi toata durerea si suferinta si ne invredniceste ca si in viata de veci sa fim partasi ai imparatiei vesnice si impreuna cu tine cantare sa aducem lui Dumnezeu: Aliluia!

Apoi se zice iarasi Icosul 1:

Poporul cel credincios cunoscand multimea minunilor tale, prin care ai rusinat pornirea ereticilor cea fara de judecata asupra credintei noastre, cu umilire striga catre tine asa:

Bucura-te, mare Mucenice al Mantuitorului Hristos;
Bucura-te, scaparea celor ce alearga la tine;
Bucura-te, indreptatorul credintei;
Bucura-te, ajutorul celor necajiti;
Bucura-te, cel ce intuneci mintea paganilor;
Bucura-te, cel ce ai lucrat stralucirea credintei;
Bucura-te, cel ce ai alungat pe cei potrivnici;
Bucura-te, cel ce te-ai aratat biruitor;
Bucura-te, cel ce luminezi pe cei din interiorul pacatelor;
Bucura-te, cel ce cu blandete primesti la tine pe cei gresiti;
Bucura-te, invatatorul legii crestinesti;
Bucura-te, cel ce luminezi pe cei nepriceputi;
Bucura-te, Sfinte Fanurie, mare facator de minuni!

si Condacul 1:
Aparatorului credintei ortodocsilor, marelui Mucenic Fanurie, sa-i aducem din inima marturisiri de multumire toti, care prin ale lui intelepte invataturi ne-am luminat cu credinta si sa-i cantam: Bucura-te, Sfinte Fanurie, mare facator de minuni!

Dupa aceea zicem aceasta rugaciune:

RUGACIUNE
Catre tine, Sfinte Mucenice Fanurie, inltandu-ne gandurile, noi pacatosii cu umilinta si cu caldura te rugam: cauta dintru inaltimea cea plina de slava a cerurilor, unde, prin viata ta Sfanta si prin chinurile tale mucenicesti pentru Hristos, ti-ai dobandit salasluire vesnica, si te milostiveste de suferintele, durerile, patimirile, necazurile, amaraciunile si stramtorile noastre. Si te roaga cu indrazneala pe care ai agonisit-o, catre Stapanul tau ceresc si Dumnezeul nostru, sa ne ierte pacatele pe care cu stiinta si cu nestiinta, pururea, ca niste robi nevrednici savarsim, si sa nu se manie pe noi pana in sfarsit, pentru putinatatea dragostei noastre fata de El si fata de aproapele nostru; ci sa fie pururea plin de milostivire fata de noi si sa indeparteze de la noi toata suferinta si durerea, toate patimile si necazurile, toate amaraciunile si stramtorile, zidind in noi cuget curat, ca sa putem rupe cu viata noastra de pacat de pana acum, si privind la ceruri, sa ne inflacaram de dorul de a deveni si noi bineplacuti lui Dumnezeu. Asa, Sfinte Mucenice Fanurie, fii povatuitorul si indrumatorul nostru pe cararile cele necunoscute ale vietii, pentru ca urmand pilda credintei si a dragostei tale fata de Hristos, sa ne invrednicim de darurile tale, pentru iubirea de oameni si binecuvantarea Marelui nostru Dumnezeu; si trecand dintru aceasta viata pamanteasca, sa ne bucuram, laolalta cu tine si cu toti cei bineplacuti din veac ai Domnlui, de imparatia cea nesfarsita a cerurilor si de partea celor drepti, ca impreuna cu toti si inconjurati de cerestii ingeri, sa aducem slava, cinste si inchinaciune lui Dumnezeu Celui slavit in Treime, in vecii vecilor. Amin!

Read more...

Acatistul Maicii Domnului Bucuria celor necajiti



Slava Tie Dumnezeul nostru... Împarate ceresc... Sfinte Dumnezeule... Preasfânta Treime... Tatal nostru... Ca a Ta este împaratia... Miluieste-ne pe noi... Slava... Doamne, miluieste-ne pe noi... Si acum... Usa milostivirii...
Aparatoare Doamna, pentru biruinta multumiri, izbavindu-ne din nevoi, aducem tie, Nascatoare de Dumnezeu noi robii tai. Ci, ca ceea ce ai stapânire nebiruita, slobozeste-ne din toate nevoile, ca sa strigam tie: Bucura-te, Mireasa, pururea fecioara!

Rugaciune catre Preasfânta Nascatoare de Dumnezeu

O, Preasfânta Stapâna, Preacurata Fecioara Nascatoare de Dumnezeu, Maica Domnului Dumnezeului meu Iisus Hristos, cad înaintea ta si ma rog tie, Maicii Împaratului, mai înainte îndreptând catre tine aceasta nevrednica a mea rugaciune, pe care si primind-o Maica Împaratului Aceluia ce împarateste cerul si pamântul, o du la Împaratul împaratilor, Domnul tuturor, la Fiul si Dumnezeul tau, si cere mie iertare de toate pacatele mele. Vietii mele da-i îndreptare si la sfârsitul meu trecere neîngrozita de vrajmasii cei din vazduh; fii mie povatuitoare, sa-mi deschizi dumnezeiasca intrare a Împaratiei si acolo sa ma îndulcesc de dulceata raiului si de veselia acelei cetati înalte, a Ierusalimului de sus cel preafrumos si de frumusetile lui cele nespuse; de stralucirea luminii Treimii celei cu trei straluciri si de dulcele glas al cântarilor îngeresti. Carei slave si bucurii ma fa mostean si partas cu toti sfintii, ca toate le poti ca Maica Împaratului celui atotputernic. Si acum, dar mai ales în acest ceas, ma auzi pe mine, cel ce stau înaintea ta, Stapâna cu totul milostiva. Ia aminte, Doamna Împarateasa, spre mine, care aduc tie cântare de rugaciune asa:

Condacul 1
Aparatoare Doamna, pentru biruinta multumiri, izbavindu-ne din vesnica moarte, prin darul Celui ce S-a nascut din tine, Hristos Dumnezeul nostru si prin mijlocirea ta cea de maica înaintea Lui, aducem tie, noi, robii tai. Ci, ca ceea ce ai stapânire nebiruita, izbaveste-ne pe noi robii tai din toate nevoile si suferintele, care strigam tie: Bucura-te, cea plina de dar, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, bucuria tuturor celor necajiti!

Icosul 1
Îngerul cel mai înainte statator din cer a fost trimis sa zica tie, Nascatoare de Dumnezeu, bucura-te; vestind, prin Dumnezeiasca întrupare a lui Hristos, bucuria ce avea sa se nasca din tine la toata lumea, care pierea în necazuri. Pentru aceasta si noi cei împovarati cu pacate, nadejde de mântuire prin tine dobândim, pentru care cu umilinta strigam tie:
Bucura-te, bunavointa a lui Dumnezeu catre noi cei pacatosi.
Bucura-te, tare aparatoare a celor ce se caiesc înaintea lui Dumnezeu pentru pacatele lor.
Bucura-te, chemarea lui Adam celui cazut.
Bucura-te, izbavirea lacrimilor Evei.
Bucura-te, ceea ce ne curatesti de întinaciunea pacatelor.
Bucura-te, baie, care speli cugetul nostru.
Bucura-te, ceea ce ai nascut pe Izbavitorul, Care în dar curata faradelegile noastre.
Bucura-te, cea cu totul minunata, împacarea tuturor catre Dumnezeu.
Bucura-te, pod, care cu adevarat ne treci pe noi de la moarte la viata.
Bucura-te, ceea ce ai mântuit lumea din potopul pacatului.
Bucura-te, scara cereasca, pe care s-a pogorât la noi Domnul.
Bucura-te, mijlocitoarea tuturor catre Dumnezeu.
Bucura-te, cea plina de dar, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, bucuria tuturor celor necajiti!

Condacul al 2-lea
Vad izvoare de minuni revarsându-se de la sfânta ta icoana, Nascatoare de Dumnezeu, asupra celor care în genunchi stau si cu credinta se roaga tie, ca tu, fiind buna, esti grabnic ajutatoare tuturor; aparatoarea celor asupriti, nadejdea celor deznadajduiti, mângâierea celor întristati, hranitoarea celor flamânzi; celor goi îmbracaminte, celor feciorelnici curatie, celor straini buna povatuitoare, celor osteniti sprijinitoare, orbilor vedere; celor surzi buna auzire, celor bolnavi grabnica vindecare. Pentru aceasta dupa cuviinta, cu multumire cântam pentru tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea
Pricina cea neînteleasa a chinurilor cumplite, care vin asupra noastra, cautând noi sa o întelegem, catre tine alergam, o, Maica si Fecioara, mângâiere si mântuire cerând. Iar tu, ca ceea ce esti buna, învata-ne pre noi a alege dintr-însele, purtarea de grija, cea cu milostivire a Fiului tau si Dumnezeului nostru Celui bun, spre mântuirea sufletelor noastre si spre curatirea pacatelor noastre cele de multe feluri si cu bucurie strigam tie:
Bucura-te, adapostire buna a celor înviforati.
Bucura-te, întarire a celor ce slabesc în credinta.
Bucura-te, ceea ce esti singura maica a milostivirii.
Bucura-te, grabnica ajutatoare a celor ce sunt în nevoi si în necazuri.
Bucura-te, ceea ce prin necazuri curatesti pacatele noastre.
Bucura-te, ceea ce prin întristari vindeci neputintele noastre cele sufletesti si trupesti.
Bucura-te, ceea ce ne înveti pe noi a nu iubi bunatatile acestei lumi desarte si trecatoare.
Bucura-te, ceea ce ridici mintea noastra din lumea cea desarta, la cele mai presus de lume.
Bucura-te, ceea ce ne tragi pe noi de la dragostea pamânteasca, catre dragostea lui Dumnezeu cea cereasca.
Bucura-te, ceea ce, chiar si în suferintele noastre, ne dai noua mângâiere si viata plina de dar.
Bucura-te, fagaduinta bunatatilor celor ceresti.
Bucura-te, mijlocitoarea bucuriei celei vesnice.
Bucura-te, cea plina de dar, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, bucuria tuturor celor necajiti!

Condacul al 3-lea
Cu putere de sus ma întareste Stapâna preabuna, pe mine robul tau care sunt neputincios sufleteste si trupeste si ma învredniceste de cercetarea si de purtarea ta de grija, alungând negura mâhnirii si a întristarii de care sunt cuprins, ca prin tine, fiind mântuit, pururea sa cânt lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea
Având nespusa bogatie de milostivire, tuturor celor necajiti le întinzi mâna de ajutor, tamaduind neputintele, vindecând bolile si patimile. Pentru aceasta, Stapâna preabuna, nu trece cu vederea pe robii tai, care zac pe patul durerii si striga tie:
Bucura-te, comoara de mult pret al milei tale.
Bucura-te, ceea ce esti nadejdea celor deznadajduiti.
Bucura-te, tamaduirea trupurilor noastre.
Bucura-te, puternica ajutatoare a celor neputinciosi.
Bucura-te, aparatoare si întarire a celor ce slabesc în credinta.
Bucura-te, ceea ce mânia lui Dumnezeu, cu rugaciunile tale, degrab o potolesti.
Bucura-te, ceea ce, cu puterea rugaciunilor tale, patimile noastre le potolesti.
Bucura-te, vedere a orbilor si auzire a surzilor.
Bucura-te, umblare a schiopilor si vorbire a mutilor.
Bucura-te, vindecare prin credinta a celor bolnavi.
Bucura-te, ca prin tine, dupa masura credintei, se dau vindecarile.
Bucura-te, cea plina de dar, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, bucuria tuturor celor necajiti!

Condacul al 4-lea
De felurite necazuri, de ispite si de nevoi sunt cuprinsi robii tai, ale caror greutati nu le mai pot rabda; dar tu, fiind Maica milostiva a Mântuitorului si Dumnezeului nostru, ridica mâinile tale catre Fiul tau, rugându-L sa caute spre întristarea inimii robilor tai si din adâncul deznadejdii sa ne ridice pe noi, care cu credinta cântam Lui: Aliluia!

Icosul al 4-lea
Auzind Preasfânta Fecioara si Maica cele spuse mai înainte de Dreptul Simion, ca "prin însuti sufletul tau va patrunde sabia", ai pazit aceste cuvinte întru inima ta, stiind ca bucuria de maica pentru fiu este împletita cu multe necazuri în lumea aceasta. De aceea tu, ca ceea ce sti necazul si suferinta întru toate, cunosti si întristarea noastra; si ca ceea ce esti singura Maica a tuturor, auzi-ne si pe noi care cu credinta strigam tie:
Bucura-te, ceea ce ai nascut lumii bucurie, pe Hristos Mântuitorul nostru.
Bucura-te, ceea ce izbavesti lumea din necazuri cu mijlocirile tale.
Bucura-te, ceea ce ai rabdat ocarile si clevetirile asupra Fiului tau.
Bucura-te, ceea ce, cu patimile Lui, dimpreuna ai patimit.
Bucura-te, mângâierea maicilor celor întristate.
Bucura-te, ceea ce ne pazesti, cu darul Fiului tau.
Bucura-te, a noastra grabnica ajutatoare întru toate nevoile.
Bucura-te, îndreptarea si povatuitoarea celor rataciti.
Bucura-te, hrana si pazitoarea pruncilor.
Bucura-te, povatuitoarea tinerilor.
Bucura-te, Maica celor sarmani.
Bucura-te, sprijinul si mângâierea vaduvelor.
Bucura-te, cea plina de dar, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, bucuria tuturor celor necajiti!

Condacul al 5-lea
Vazând sângele cel dumnezeiesc al Fiului tau varsându-se pe cruce pentru mântuirea noastra, ca o sluga a Domnului, cu smerenie plecându-te voii Tatalui Care este în ceruri, ne-ai aratat noua chipul patimirii si al rabdarii, ca si noi când suntem în cuptorul ispitelor si al nevoilor, cu smerenie sa ne rugam lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icosul al 5-lea
Vazându-te pe tine Fiul tau si Dumnezeul nostru stând lânga Cruce cu ucenicul Lui cel iubit si cu inima sfâsiata de durere si suferind asemenea Lui, a zis: "Femeie, iata fiul tau" si ucenicului: "Iata mama ta", facându-ti tie fii pe toti cei ce cred în El. Noi ca niste partasi ai necazurilor si ai patimilor Fiului tau, spre tine, mijlocitoare Maica, toata nadejdea având-o, cu credinta strigam tie:
Bucura-te, Maica neamului crestinesc.
Bucura-te, ceea ce ai împreunat pe Dumnezeu cu oamenii.
Bucura-te, ceea ce ai adus Domnului pe cei credinciosi.
Bucura-te, Mieluseaua, care ai nascut pe Mielul cel ce a ridicat pacatele lumii.
Bucura-te, vas, care ne scoti noua bucurie din izvorul nemuririi.
Bucura-te, rugatoarea pentru mântuirea celor pacatosi.
Bucura-te, scularea celor cazuti în pacate.
Bucura-te, ceea ce esti vindecarea tuturor neputinciosilor.
Bucura-te, ca esti cautarea celor pierduti.
Bucura-te, bucuria cea fara de veste a pacatosilor.
Bucura-te, potolirea a toata întristarea.
Bucura-te, cea plina de dar, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, bucuria tuturor celor necajiti!

Condacul al 6-lea
Propovaduiesc milele tale, Maica lui Dumnezeu, toate marginile lumii, caci cu cinstitul tau acoperamânt acoperi pe tot neamul crestinesc; pentru care totdeauna te rogi lui Hristos Mântuitorul lumii, si izbavesti din toate nevoile pe robii tai, cei tematori de Dumnezeu, care cu credinta cânta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea
Stralucind darul cu raze luminoase de la sfânta icoana ta, Maica lui Dumnezeu, noi cu credinta plecam genunchii înaintea ei, si cu lacrimi ne rugam tie: alunga norul ispitelor ce vin asupra robilor tai, si cu bucurie sa strigam tie:
Bucura-te, ceea ce duci rugaciunile credinciosilor Fiului tau si Dumnezeului nostru.
Bucura-te, ceea ce stai înaintea scaunului Dumnezeirii si te rogi pentru noi.
Bucura-te, mijlocitoare între Dumnezeu si om, care ne izbavesti pe noi din nevoi.
Bucura-te, aparatoarea neamului crestinesc, de la Dumnezeu daruita noua.
Bucura-te, pom înfrumusetat, cu care se acopar multi.
Bucura-te, pom cu luminoasa roada, din care se hranesc credinciosii.
Bucura-te, acoperamântul lumii, cel mai lat decât norii.
Bucura-te, pamântul fagaduintei din care ne izvorasc toate bunatatile ceresti si pamântesti.
Bucura-te, soare luminos, care neîncetat luminezi pe cei credinciosi.
Bucura-te, stâlp de foc, care povatuiesti pe cei alesi catre cereasca Împaratie.
Bucura-te, brazda, care cresti multimea îndurarilor.
Bucura-te, ceea ce ne daruiesti toate bunatatile.
Bucura-te, cea plina de dar, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, bucuria tuturor celor necajiti!

Condacul al 7-lea
Vrând sa arati izvoare de minuni de la sfânta icoana ta, bucuria tuturor celor necajiti, ai poruncit, Stapâna, bolnavei Eftimia sa savârseasca înaintea sfintei tale icoane cântari de rugaciune; si primind vindecare sa vesteasca tuturor milele tale, pe care le-ai daruit prin sfânta ta icoana, pentru ca sa nu fie tainuit izvorul vindecarilor ce le dai în dar, tuturor celor ce au nevoie de ele. Pentru aceasta si noi nu tainuim minunile si facerile tale de bine catre noi robii tai, ci cu multumire, preaslavim pe Dumnezeu si cântam lui: Aliluia!

Icosul al 7-lea
Scaldatoarea Siloamului vindeca bolile, însa mai presus s-a aratat, Preasfânta Stapâna, biserica ta, în care ne închinam icoanei tale celei facatoare de minuni. Fiindca aceasta, nu numai odata într-un an, si nu numai cei ce intra mai întâi dobândesc sanatate, ci de-a pururea vindeca toata rana sufleteasca si trupeasca a celor ce, cu buna credinta si cu dragoste vin catre tine. Pentru aceasta strigam tie:
Bucura-te, scaldatoare, în care se afunda toate durerile noastre cele sufletesti si trupesti.
Bucura-te, pahar, cu care se primeste bucuria si mântuirea.
Bucura-te, piatra, care ai adapat pe cei însetati de viata.
Bucura-te, lemn, care îndulcesti apele cele amare ale marii lumesti.
Bucura-te, izvor nesecat al apei celei datatoare de viata.
Bucura-te, ceea ce îndulcesti necazurile noastre cele amare.
Bucura-te, baie, care speli întinaciunea pacatului.
Bucura-te, potolirea întristarilor noastre.
Bucura-te, vindecarea bolilor noastre.
Bucura-te, ceea ce ne izbavesti din nevoi.
Bucura-te, ceea ce calci puterea demonilor.
Bucura-te, ceea ce rusinezi pe vrajmasii nostri.
Bucura-te, cea plina de dar, Nascatoare de Dumnezeu, Fecioara, bucuria tuturor celor necajiti!

Condacul al 8-lea
Nemernici si straini de credinta crestineasca sunt acei care nu se închina chipului tau, celui întru tot sfânt, caci tu, Stapâna, ca o Maica a Unuia din Sfânta Treime, ai trimis darul facerii de minuni asupra sfintei tale icoane. Pentru aceasta, pe cei care sunt chinuiti de duhurile cele necurate si se închina cu credinta sfintei tale icoane, îi vindeci si sanatosi îi faci pe ei. Pe toti cei bolnavi sufleteste si trupeste care se roaga tie, îi tamaduiesti si cele de folos pentru dânsii le rânduiesti. Pentru aceste multe ale tale faceri de bine, cu multumire strigam lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea
Toata viata noastra pe pamânt, este plina de durere si de întristare. Sufletul, bolnav de pacate, trupul de dureri se chinuieste, pentru ca mânia lui Dumnezeu pentru pacatele noastre ne pedepseste. Catre tine dar alergam, Maica lui Dumnezeu, si înaintea preacinstitei tale icoane cazând, ne rugam: Umple de bucurie si de veselie inima noastra cea întristata si cu bucurie sa strigam tie:
Bucura-te, povatuitoarea care ne duci pe noi în patria cereasca.
Bucura-te, Împarateasa cerului si a pamântului, cere ne deschizi noua usile raiului.
Bucura-te, cea preamilostiva, care ne miluiesti pe noi.
Bucura-te, chivernisitoarea casei, care bine rânduiesti viata noastra.
Bucura-te, cea preafericita, care de prooroci ai fost vestita.
Bucura-te, fericit pântece, care ai nascut pe Fiul lui Dumnezeu.
Bucura-te, rugul cel nears.
Bucura-te, zid nestricat.
Bucura-te, izvor purtator de viata.
Bucura-te, floarea cea pururea nevestejita.
Bucura-te, îmblânzirea inimilor celor rai.
Bucura-te, neîncetata bucurie a credinciosilor.
Bucura-te, cea plina de dar, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, bucuria tuturor celor necajiti!

Condacul al 9-lea
Toata dulceata cea lumeasca în lumea aceasta este amestecata cu întristare. Marirea si bogatia trec. Frumusetea si sanatatea se vestejesc. Prietenii cei de aproape se rapesc de moarte. Îndulceste dar, necazurile robilor tai, Pricinuitoarea bunatatilor si bucuria ta cea nestricata da-ne-o noua celor ce strigam lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea
Ritorii cei mult vorbitori nu se pricep cu ce cuvinte sa mângâie pe cei necajiti. Ci tu singura, Stapâna, daruieste inimii noastre mângâiere, cu razele darului tau. Alunga norul necazurilor noastre si negura mâhnirii ca sa strigam tie:
Bucura-te, ca esti nadejde de bucurie pentru toti crestinii.
Bucura-te, bucuria si împacarea lumii.
Bucura-te, datatoarea bunatatilor ceresti si pamântesti.
Bucura-te, nadejdea mântuirii noastre.
Bucura-te, corabia celor ce vor sa se mântuiasca.
Bucura-te, limanul celor ce înoata pe marea vietii acesteia.
Bucura-te, singura pazitoare a celor ce dupa Dumnezeu spre tine nadajduiesc.
Bucura-te, îmbracamintea celor goi de îndrazneala pentru multimea pacatelor.
Bucura-te, pazitoarea si întarirea tuturor.
Bucura-te, ocrotitoare si sfânta adapostire a tuturor credinciosilor.
Bucura-te, ajutatoarea tuturor celor ce cu credinta se roaga tie.
Bucura-te, luminoasa constiinta a darului.
Bucura-te, cea plina de dar, Nascatoare de Dumnezeu fecioara, bucuria tuturor celor necajiti!

Condacul al 10-lea
Domnul Cel iubitor de oameni, vrând sa mântuiasca lumea din chinul vesnic si din neîncetata suferinta S-a salasluit în pântecele tau cel pururea fecioresc si pe tine, Maica Sa, te-a daruit celor pieritori spre ajutor, spre acoperamânt si aparare, ca sa fii celor mâhniti mângâiere, celor necajiti bucurie, celor deznadajduiti nadejde, ceea ce ne izbavesti de chinul cel vesnic, prin mijlocirea ta si catre vesnica ta veselie aduci pe toti care cu credinta striga Fiului tau si Dumnezeului nostru: Aliluia!

Icosul al 10-lea
Zid esti fecioarelor, Nascatoare de Dumnezeu si tuturor celor ce alearga catre acoperamântul tau. Pentru aceasta ne rugam tie. Apara, acopera si pazeste pe toti cei saraci si fara de ajutor si izbaveste din ispite, din necazuri si din nevoi pe cei care cu credinta striga tie:
Bucura-te, stâlpul fecioriei.
Bucura-te, vas ales al curatiei si al întregii feciorii.
Bucura-te, cununa cea marita a celor care cu nevointa se lupta împotriva poftelor.
Bucura-te, ceea ce dai vesnica bucurie celor ce se ostenesc în viata calugareasca.
Bucura-te, ceea ce ne izbavesti de vapaia patimilor.
Bucura-te, ceea ce gonesti negura ispitelor.
Bucura-te, povatuitoarea întregii feciorii.
Bucura-te, sprijinitoarea curatiei.
Bucura-te, îndreptarea oamenilor.
Bucura-te, cea prin care din cadere ne-am sculat.
Bucura-te, întarirea cea tare a credintei.
Bucura-te, tamâia cea placuta a rugaciunii.
Bucura-te, cea plina de dar, Nascatoare de Dumnezeu fecioara, bucuria celor necajiti.

Condacul al 11-lea
Cântarea cea cu totul de umilinta aducem tie, noi robii tai, Nascatoare de Dumnezeu, aparatoarea cea atotputernica a neamului crestinesc. potoleste bolile robilor tai celor ce suspina. Îmblânzeste mânia lui Dumnezeu care cu dreptate vine asupra noastra pentru pacatele noastre. Izbaveste-ne din toate necazurile pe noi, robii tai, care strigam pentru tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea
Faclie primitoare de lumina din carbunele darului lui Dumnezeu aprinsa s-a aratat noua preacinstita icoana ta, Stapâna, spre sfintirea si mângâierea noastra. Iar noi, cu dragoste cinstind-o si cu credinta îngenunchind înaintea ei strigam tie:
Bucura-te, ceea ce cu puternica ta aparare din toate nevoile ne scoti pe noi.
Bucura-te, ceea ce din foamete sufleteasca si trupeasca ne izbavesti pe noi.
Bucura-te, ceea ce cu rugaciunile tale stingi focul patimilor noastre.
Bucura-te, ceea ce ne scapi pe noi de moartea cea vesnica.
Bucura-te, tare ajutatoare în razboaie.
Bucura-te, ceea ce ne acoperi pe noi de navalirea altor neamuri.
Bucura-te, ceea ce ne izbavesti de razboiul cel dintre noi.
Bucura-te, ceea ce pazesti pe cei ce calatoresc pe pamânt si pe ape.
Bucura-te, ceea ce izbavesti pe cei robiti.
Bucura-te, grabnica izbavire de îngrozirea lui Dumnezeu care cu dreptate vine asupra noastra.
Bucura-te, cea plina de dar, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, bucuria tuturor celor necajiti.

Condacul al 12-lea
Zalog din darurile tale voind sa dai neamului crestinesc icoana ta cea facatoare de minuni, ai daruit-o noua, Maica lui Dumnezeu, de la care celor ce vin cu credinta, izvoare de minuni se revarsa; neputintele se vindeca si necazurile se potolesc. Pentru aceasta cu bucurie strigam pentru tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea
Cântând milele si minunile tale, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, toti te laudam ca pe o tare statatoare a noastra si cu umilinta venim la tine ceea ce te rogi pentru noi. Si cerem ca sa înalti mâinile catre Fiul tau rugându-l ca pururea în viata aceasta si dupa moartea noastra sa nu se departeze milostivirea Lui de la noi, cei ce strigam tie:
Bucura-te, nadejdea noastra în viata aceasta si dupa moartea noastra.
Bucura-te, ceea ce rânduiesti sfârsit dulce si cu pace din viata aceasta tuturor celor ce nadajduiesc spre tine.
Bucura-te, ceea ce esti nadejdea si apararea noastra în ziua judecatii.
Bucura-te, îmblânzirea Dreptului Judecator.
Bucura-te, ceea ce ne izbavesti din gheena cea vesnica.
Bucura-te, nadejdea de mântuire a tuturor.
Bucura-te, cheia împaratiei lui Hristos.
Bucura-te, usa raiului.
Bucura-te, pod care duci la ceruri.
Bucura-te, adapostire si buna aparare a tuturor pacatosilor care se caiesc de pacatele lor.
Bucura-te, bucuria îngerilor.
Bucura-te, marirea si mângâierea tuturor dreptilor.
Bucura-te, cea plina de dar, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, bucuria tuturor celor necajiti.

Condacul al 13-lea
O, întru tot laudata, de Dumnezeu Nascatoare, ceea ce spre bucuria cerului si a pamântului ai nascut pe Împaratul Hristos, Dumnezeul nostru, auzi glasul smeritilor robilor tai. Primeste aceasta putina rugaciune a noastra si ne izbaveste pe noi din toate nevoile. Vindeca neputintele noastre cele sufletesti si trupesti. Alunga de la noi toata rautatea si întristarea. Daruieste-ne sanatate si cu rugaciunile tale ne izbaveste din munca cea vesnica pe cei ce cântam pentru tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Acest condac se zice de trei ori.

Apoi se citeste iarasi Icosul întâi: Îngerul cel mai întâi... si Condacul întâi: Aparatoare Doamna... si se face otpustul. Iar apoi se citeste aceasta:

Rugaciune

O, Preasfânta Stapâna de Dumnezeu Nascatoare, ceea ce esti mai presus decât heruvimii si mai cinstita decât serafimii, Fecioara de Dumnezeu aleasa, bucuria tuturor celor necajiti; da-ne mângâiere si noua celor ce suntem în necazuri ca afara de tine alta scapare si ajutor nu avem. Tu singura esti mijlocitoarea bucuriei noastre si ca Maica lui Dumnezeu si Maica milostivirii, stând înaintea prestolului Preasfintei Treimi, poti sa ne ajuti noua. Ca nimeni din cei ce se roaga tie cu credinta nu este rusinat.
Auzi-ne si acum în ziua necazului nostru pe noi cei ce cadem înaintea icoanei tale si cu lacrimi ne rugam tie. Alunga de la noi toate necazurile si nevoile ce vin asupra noastra, întru aceasta vremelnica viata si prin atotputernica ta mijlocire nu ne lipsi pe noi nici de vesnica si nesfârsita bucurie întru împaratia Fiului tau si Dumnezeului nostru. Amin.

Împarateasa mea cea preabuna, nadejdea mea, Nascatoare de Dumnezeu, prietena sarmanilor, folositoarea celor neputinciosi si ocrotirea celor necajiti; vezi nevoia si necazul meu. Ajuta-ma ca sunt neputincios, hraneste-ma ca pe un strain. Stii nevoia mea, usureaza-ma de ea precum voiesti caci nu am alt ajutor afara de tine, nici alta folositoare grabnica, nici alta buna mângâiere decât numai pe tine, o, Maica a lui Dumnezeu, ca sa ma pazesti si sa ma acoperi în vecii vecilor. Amin.


Rugaciunea deasa, chiar si atunci când nu tine seama de cererea ce o faci, nu va ramâne fara rod (Marcu Ascetul), pentru ca în ea însasi se afla o putere plina de dar. “Sfânt este Numele Lui, si oricine va chema Numele Domnului se va mântui.” Asa de pilda, cel ce s-a rugat multa vreme fara sa simta vre-o îmbunatatire în viata lui vicioasa a primit in cele din urma, prin rugaciunea lui, o înteleptire si o chemare la pocainta.

3. Roaga-te si nu prea te trudi sa birui patimile prin propriile puteri. Rugaciunea le va darâma în tine: “Caci Cel ce este în voi, este mai mare decât cel ce este în lume”, spune Sfânta Scriptura, iar Sf. Ioan Carpatinul învata ca daca tu nu ai darul înfrânarii sa nu te întristezi, ci sa stii ca Dumnezeu cere de la tine silinta spre rugaciune, si rugaciunea te va mântui.

Batrânul descris în Pateric, care “cazând a biruit”, adica poticnindu-se de pacat nu s-a deznadajduit, ci s-a întors cu rugaciunea spre Dumnezeu si s-a ridicat în picioare, slujeste drept dovada printr-o pilda.

4. Roaga-te si nu te teme de nimic, nu te înfricosa de necazuri, nu te spaimânta de napaste, caci rugaciunea te va apara, le va înlatura. Adu-ti aminte de putin-credinciosul Petru care se îneca, de Pavel care se ruga în temnita si de alte cazuri asemanatoare. Toate aceste întâmplari arata puterea, taria si întinderea atotcuprinzatoare a rugaciunii facuta în Numele lui Iisus Hristos.

5. Roaga-te oricum, numai mereu, si nu te nelinisti de nimic. Fii vesel si linistit cu duhul, caci rugaciunea va rândui toate si te va întelepti. Tine minte ca despre puterea rugaciunii vorbesc Sfintii Ioan Gura de Aur si Marcu Ascetul; cel dintâi spune ca: “Rugaciunea, chiar atunci când este facuta de noi, care suntem plini de pacate, ne curata numaidecât” iar al doilea vorbeste astfel: “Ca sa te rogi într-un fel oarecare sta în puterea noastra, dar ca sa te rogi curat este un dar de sus.” Prin urmare jertfeste lui Dumnezeu ceea ce îti sta în putere, adu-I la început macar cantitatea, adica un numar cât mai mare de rugaciuni si puterea lui Dumnezeu se va revarsa în neputinta ta, devenind o deprindere si facându-se una cu firea, va ajunge o rugaciune curata, luminoasa, înflacarata, si asa cum se cuvine.

Read more...

Rugaciuni pe zilele saptamanii

>> 27 nov. 2009


RUGACIUNEA DE LUNI

Doamne Iisuse Hristoase, cu adânca umilinta recunosc si marturisesc, ca în toata ziua pacatuiesc contra iubirii Tale Dumnezeiesti. Deci, astazi, ca este luni si începutul saptamânii, ma rog cu umilinta îndurarii Tale celei mari: iarta-mi pacatele cele de voie si fara de voie, si-mi ajuta sa pun început bun si sa port mai multa grija de sufletul meu, pentru care ai rabdat atâtea dureri la Sfânta Ta Rastignire!
O Doamne, astazi îti dau sufletul si trupul meu si vointa mea, rugându-Te sa fie voia Ta cu mine, dupa buna placerea Ta. Pedepseste-ma Doamne, dupa îndurarea Ta, în aceasta lume, iar nu în cealalta viata. Si iarta pe cei vii si pe cei raposati, pentru rugaciunile Sfintei Tale Biserici, si pe toti ne învredniceste de marirea Ta în rai. La aceasta pun mijlocitori pe Sfintii Tai îngeri, catre care zic: O, cerestilor ajutatori si pazitori ai oamenilor, voua ma închin si va multumesc, pentru ajutorul si conducerea ce ne-o dati în toate zilele noua, nevrednicilor si pacatosilor. Scutiti-ma de vrajmasii cei vazuti si nevazuti, ca sa nu mai pacatuiesc de acum înaintea Dumnezeului meu! Învredniciti-ma sa va vad la moartea mea, stând în jurul meu si sa duceti sufletul meu în cer, ca sa se închine maririi Fetei lui Dumnezeu, iar voua sa va multumesc acolo, pentru purtarea de grija ce ati avut pentru mine si binele vostru sa-l spun cu glas neîncetat în veci. Amin.

RUGACIUNEA DE MARTI

Doamne Dumnezeul meu! Osândit stau înaintea Fetei Tale celei Sfinte, si-mi marturisesc nevrednicia, neputinta si saracia mea cea mare. Pentru aceasta ma rog Tie, o, Izvor dulce si noianul îndurarii, deschide stavilele cerului si ploua asupra mea bunatatile îndurarii Tale, pentru ca sa pot scoate lacrimi, sa plîng, sa spal si sa curatesc sufletul meu de întinaciunea pacatelor, cu cainta tare si adevarata. Si ca sa-mi dai acest Dar, Stapîne, pun mijlocitor pe înainte Mergatorul Ioan, catre care zic: O, învatatorule al credintei si marite Proorocule, care esti mai mare decât toti proorocii, precum Însusi Fiul lui Dumnezeu te-a numit în Sfânta Evanghelie, tu, care ai aratat poporului pe Stapânul Hristos, tu, care L-ai botezat în Iordan si ai vazut cerurile deschizându-se, tu, care ai auzit glasul Parintelui Ceresc si ai vazut pe Duhul Sfânt ca un porumbel pogorându-se peste El. Rogu-te, ajuta-mi cu mijlocirea ta, tu, care stai în cer înaintea judecatorului Vesnic, si fa sa se îndure de mine, ca ai multa îndrazneala iubirea Lui.
Întinde mâna aceea, cu care L-ai botezat si strica cugetele mele cele rele, si ma întareste sa-mi petrec viata pe calea cea buna a lui Dumnezeu. O, Proorocule! Lumineaza-mi mintea cu poruncile Domnului, ca sa le tin minte si sa le pazesc, pâna la capatul vietii mele. Si sa stai lânga mine în ora mortii mele, sa ma duci pocait înaintea Stapânului meu, Dumnezeu. Roaga-te înca si pentru toata lumea, ca Dumnezeu sa dea ajutor crestinilor, si celor vii si celor raposati, si sa-i odihneasca de nevoile cele multe, sa le dea toate cele de trebuinta si sa-i învredniceasca Împaratiei Sale. Amin.

RUGACIUNEA DE MIERCURI

Doamne Atotputernice si Atotîndurate! Îmi aduc aminte ca Te-ai nascut Om din Sfânta Fecioara în pestera si ai fost vândut cu treizeci de arginti de ucenicul cel viclean, ca sa ne rascumperi pe noi, pacatosii, de sub puterea diavolului. Pentru aceasta, Te rog, îndura-Te de mine, pacatosul!
Primeste, Doamne, aceasta mica a mea rugaciune, si umilita a mea vointa, ca ma întristez pentru ca Te-am întristat, si ma amarasc pentru ca Te-am suparat fara de numar. La Tine, Prea Bunule Mântuitor, am toata speranta, si cred ca Tu, care din iubire de oameni ai primit sa fii vândut pentru noi, Te vei îndura si de mine acum, ca sa ma mântuiesti de chinurile cele de veci, si sa ma învrednicesti Împaratiei Tale.
Nu Te departa de la mine Doamne, si ajuta-mi, ca în toate sa fac voia Ta, si sa nu Te mai rastignesc în toate zilele cu faptele mele cele pacatoase, nici sa Te batjocoresc cu cugetele mele cele rele, precum faceau iudeii cei necredinciosi în timpul Sfintelor Tale Patimi, ci ca femeia cea pacatoasa sa-Ti spal picioarele, cu lacrimile ochilor mei, pentru ca sa ma învrednicesc a auzi si eu din Gura Ta cea dulce: Iertate sa-ti fie pacatele... Amin.

RUGACIUNEA DE JOI

Doamne Iisuse Hristoase, Fiule si Cuvântul lui Dumnezeu Tatal, care în ziua de astazi ai luat Cina cea de pe urma, cu ucenicii Tai, si cu mare umilinta ai spalat picioarele lor, si ale ucenicului care Te-a vândut! Apoi, luând pâine si vin în mâinile Tale Cele Sfinte si binecuvântându-le cu puterea Ta cea Dumnezeiasca, le-ai facut însusi Trupul si Sângele Tau, cu care i-ai împartasit zicând: 'Luati, mâncati si beti, ca acestea sânt Trupul si Sângele Meu, pentru ca sa se ierte pacatele voastre.' Cela ce tot în ziua aceasta Te-ai înaltat la cer si ai sezut de-a dreapta lui Dumnezeu, Tatalui Tau, sa împaratesti împreuna cu El în veci, ca Unul-Nascut Fiul Sau preaiubit.
Rogu-Te deci, pentru rugaciunile ucenicilor Tai, iarta pacatele noastre, ale tuturor, ale celor vii si ale celor raposati. Da-mi, Doamne, lacrimi fierbinti, ca sa-mi plâng pacatele. Darul Tau cel curatitor, care a spalat picioarele ucenicilor Tai, sa spele si sa curateasca inima si sufletul meu, ca asa, cu vrednicie, cu curatie si cu umilinta sa ma împartasesc cu Sfintele Tale Taine, acum si în timpul mortii mele, iar în ora despartirii mele, cu bucurie sa se suie sufletul meu la Tine, fara de nici o frica, întrebare sau împiedicare sa trec vamile vazduhului, intrând în marirea Ta cea cereasca. Ajuta-mi, Doamne, ca sa Te maresc în veci, sa ma închin Numelui Tau Celui Sfânt. Amin.

RUGACIUNEA DE VINERI

Doamne Iisuse Hristoase, Mântuitorul cel dulce al sufletului meu, în aceasta zi a Rastignirii Tale pe Cruce ai patimit si ai luat moarte pentru pacatele noastre, ma marturisesc înaintea Ta, cum ca eu sânt cel ce Te-am rastignit cu pacatele mele cele multe.
Ma rog însa Bunatatii Tale celei nespuse, sa ma învrednicesti cu Darul Tau, Doamne, ca si eu sa pot rabda patimi pentru credinta, speranta si iubirea ce le am catre Tine, precum Tu Cel îndurat ai rabdat pentru mântuirea mea. Întareste-ma, o, Doamne ca de astazi înainte sa port Crucea Ta cu bucurie si cu mare cainta, si sa urasc cugetele mele si vointele mele cele rele. Sadeste în inima mea întristarea de moartea Ta ca sa o simt precum au simtit-o iubita ta Maica, ucenicii Tai si femeile purtatoare de mir, ce stateau lânga Crucea Ta.
Lumineaza-mi simtirile cele sufletesti, ca sa se miste si sa priceapa moartea Ta, precum ai facut de Te-au cunoscut fapturile cele neînsufletite, când s-au miscat la Rastignirea Ta, si mai vîrtos, cum te-a cunoscut tâlharul cel credincios si pocait, si ti s-a plecat, de l-ai pus în rai. Da-mi, Doamne, si mie, tâlharului celui rau, Darul Tau, precum atunci l-ai dat aceluia si-mi iarta pacatele, pentru Sfintele Tale Patimi, si cu buna întoarcere si cainta ma aseaza împreuna cu el în rai, ca un Dumnezeu si Ziditor ce-mi esti.
Ma închin Crucii Tale, Hristoase, si pentru iubirea Ta catre noi, zic catre dânsa: Bucura-te, cinstita Cruce a lui Hristos, pe care ridicat si pironit fiind Domnul, a mântuit lumea!
Bucura-te, pom binecuvântat, pentru ca tu ai tinut rodul vietii, care ne-a mântuit de moartea pacatului. Bucura-te, drugul cel tare, care ai sfarâmat usile iadului.
Bucura-te, cheie împarateasca, ce ai deschis usa raiului.
O, Hristoase al meu rastignit, câte ai patimit pentru noi! Câte rani, câte scuipari si câta ocara ai rabdat pentru pacatele noastre si pentru a ne da înca pilda de adevarata rabdare în suferintele si necazurile vietii acesteia!
Si fiindca acestea ni le trimite Dumnezeu pentru pacatele noastre, ca sa ne îndreptam si sa ne apropiem de El, si asa, numai spre folosul nostru ne pedepseste în aceasta viata. De aceea, rogu-ma Tie, Stapâne, ca la necazurile, ispitele si durerile câte ar veni asupra mea, sa-mi înmultesti împreuna si rabdarea, puterea si multumirea, caci cunosc, ca neputincios sânt de nu ma vei întari; orb de nu ma vei lumina; legat de nu ma vei dezlega; fricos de nu ma vei face îndraznet; pierdut de nu ma vei cerca; sclav de nu ma vei rascumpara cu bogata si Dumnezeiasca Ta putere si cu Darul Sfintei Tale Cruci, careia ma închin si o maresc, acum, si pururea si în vecii vecilor. Amin.

RUGACIUNEA DE SIMBATA

Doamne lisuse Hristoase, Judecatorul meu Preadrept! Cunosc ca pacatele mele sint fara de numar. De aceea Te rog in aceasta zi, in care de Iosif si de Nicodim pus fiind in Mormint, Te-ai pogorit in iad cu Sfintul si Indumnezeitul Tau suflet si de acolo ai departat intunericul cu lumina Dumnezeirii Tale si ai adus bucurie nespus de mare stramosilor nostri, caci i-ai mintuit de sclavia cea cumplita si i-ai suit in rai.
Ingroapa pacatele mele si cugetele mele cele rele si viclene, ca sa piara din mintea mea si sa nu se mai lupte cu sufletul meu. Lumineaza intunecatul iad al inimii mele, alunga intunericul pacatelor mele, si suie mintea mea la cer, ca sa ma bucur de Fata Ta. Asa Doamne, primeste umilita mea rugaciune ca o tamiie mirositoare, pentru rugaciunile iubitei Tale Maici, care Te-a vazut pe Cruce pironit intre doi tilhari, si de durerile Tale cumplite i s-a ranit inima; care impreuna cu ucenicii si cu mironositele Te-au pus in mormint, care a treia zi Te-au vazut inviat din morti si la inaltarea Ta Te-a vazut suindu-Te de la pamint la cer, insotit de Sfintii Tai Ingeri.
Indura-Te, Doamne, si de cei vii si de cei raposati, pentru rugaciunile Sfintilor Tai, catre care zic si eu, nevrednicul: 0, fericiti servitori ai lui Dunmezeu! Nu incetati a va ruga Lui, ziua si noaptea pentru noi, nevrednicii, care pururea gresim cu atitea nenumarate pacate! Mijlociti pentru noi Darul si ajutorul lui Dumnezeu, pe care nu stim a-l cere dupa cuviinta.
Nu incetati a va ruga, pentru ca prin rugaciunile voastre, pacatosii sa cistige iertare, saracii ajutorul, intristatii mingiiere, bolnavii sanatate, cei slabi la minte intelepciune, cei tulburati liniste, cei asupriti ocrotire, si toti impreuna Darul lui Dumnezeu, spre folosul cel sufletesc, in marirea lui Dumnezeu Celui in Treime laudat, Caruia i se cuvine cinste si inchinaciune in veci. Amin.

RUGACIUNEA DE DUMINICA

Ziua Duminicii imi aduce aminte de Atotputernicia Ta, Stapine, cu care ai zidit lumea si ai rascumparat pe om. Tie deci, iubitorule de oameni, Doamne, ma inchin si-Ti multumesc foarte pentru Darurile cele mari ce ai facut si le faci tuturor fapturilor Tale.
Inima mi se bucura si se desfateaza cind stau si cuget cum ca numai Tu Insuti esti Dumnezeu Atotsfint, Atotintelept, Atotputernic, necuprins, incit nici o bunatate si nici o marire nu-Ti lipseste. Tu esti Unul Dumnezeu in Trei Fetze: Tatal, Fiul si Duhul Sfint. Numai pe Tine Te cunosc Dumnezeu adevarat si Te marturisesc si Te maresc, Tie ma inchin si-Ti servesc pururea, cu toata inima si cu toata puterea.
0, Parinte Sfinte, indura-Te de noi! 0, Binecuvintat Fiu al lui Dumnezeu, mintuieste-ne de iad! 0, Duhule Sfinte, da-mi Darul si acoperamintul Tau!
Mult indurate Stapine, rogu-Te, sa uiti pacatele mele cele multe, dupa multimea indurarilor Tale. Multumesc din toata inima pentr-u bunatalile ce-mi trimiti in toate zilele, mai virtos insa pentru rabdarea Ta cea mare, ca nu m-ai pedepsit dupa multimea pacatelor mele, ci astepti cainta mea, ca un iertator Atotbun si indurat.
Doamne Iisuse Hristoase, da-mi Darul, ca sa petrec bine si crestineste in aceasta saptamina si sa nu mai pacatuiesc Tie, nici cu cugetarea, nici cu cuvintul nici cu fapta intru marirea si onoarea Invierii Tale celei de-a treia zi si a venirii Duhului Tau Celui Sfint asupra Apostolilor.
Indeosebi ma rog pentru ajutorul Tau, Prea Bunule Stapine, ca sa ma cunosc pe mine, sa ma caiesc de pacatele mele si sa ma indreptez cu marturisirea; iar in ora mortii sa fiu aflat pregatit, cuminecat si cu inima curata, si sa fiu aflat demn de Imparatia Ta cea vesnica. Amin.

Read more...

Puterea Rugaciunii



Rugaciunea este atât de tare si de puternica încât poti sa te rogi si sa faci ce vrei, caci rugaciunea te va povatui spre o lucrare adevarata si dreapta.

Pentru ca sa fii placut lui Dumnezeu n-ai nevoie de nimic altceva decât sa iubesti – “iubeste si fa ce vrei”, spune Fericitul Augustin – caci cine iubeste cu adevarat, acela nu poate si nu vrea sa faca ceva ce nu este placut fiintei iubite… cum însa rugaciunea nu este decât revarsarea si lucrarea dragostei, atunci se poate spune cu toata dreptatea despre ea acelasi lucru: pentru mântuire nu este nevoie de nimic altceva decât de rugaciunea neîncetata. Roaga-te si fa ce vrei, si vei atinge telul rugaciunii, vei dobândi odihnirea Duhului Sfânt în tine!…

Pentru ca sa putem desfasura mai amanuntit întelesul acestei chestiuni o vom lamuri prin pilde:

1. Roaga-te si gândeste ce vrei, si gândurile tale se vor curati prin rugaciune. Rugaciunea îti va lumina mintea, va izgoni si va linisti toate gândurile necuviincioase. Asta o întareste Sf. Grigorie Sinaitul: “Daca vrei – ne sfatuieste el – sa-ti alungi gândurile si sa-ti cureti mintea, atunci izgoneste-le cu rugaciunea, caci în afara de rugaciune, cu nimic nu putem opri gândurile.” Sfântul Ioan Scararul spune în aceasta privinta acelasi lucru:“Cauta sa biruiesti vrajmasii ce tin de gânduri prin Numele lui Iisus. Afara de aceasta arma nu vei gasi alta.”

2. Roaga-te si fa ce vrei, si faptele tale vor fi placute lui Dumnezeu, iar pentru tine folositoare si mântuitoare.

Read more...

Postul ca rugaciune a trupului

>> 26 nov. 2009


Intr-o anume situatie, Mantuitorul arata ca puterea duhovniceasca de a invinge duhurile necurate se realizeaza prin "rugaciune si post" (Matei 17, 21). Prin rugaciune sufletul nostru intra in comuniune cu Dumnezeu. Dar nu oricum poate intra sufletul in comuniune cu Dumnezeu. "Un suflet satul este o piedica catre rugaciunea curata, iar Duhul Sfant nu vine cand pantecele nostru este plin", spune un parinte filocalic. Ne explicam usor modul in care postul face rugaciunea curata, daca ne gandim la faptul ca, dorind sa stam de vorba cu o persoana careia ii acordam o cinstire deosebita si cu care dorim sa comunicam lucruri de mare importanta pentru viata noastra, ne retragem din zgomotul din jurul nostru, pentru a putea comunica in conditii optime. Tot asa se intampla si cand dorim sa comunicam cu Dumnezeu, ne retragem din vuietul tumultuos al placerilor si al poftelor, si astfel putem comunica intr-o totala detasare de lume si intr-o totala daruire Lui. Corelatia dintre rugaciune si infranarea prin post, face ca si acesta din urma sa devina o rugaciune, care manifestata in exterior poate fi numita rugaciunea trupului. S-a remarcat ca "postul desemneaza (in trup) prin frumusetea sa o icoana a vietii nemuritoare, purtarea pe care el o implica sugereaza starea veacului celui nou si ne invata ce hrana duhovniceasca vom primi la inviere. In aceasta perspectiva eshatologica si in stransa relatie cu rugaciunea, postul apare legat in chip esential de "viata ingereasca" a monahilor". Este cunoscut faptul ca inteleptii greci duceau o viata ascetica (infranata si cumpatata), fiindca numai asa aveau acces la filosofie. Pentru crestini cea mai mare filozofie este rugaciunea, deoarece prin ea participam la adevarul si binele suprem. Dar pentru ca rugaciunea sa fie curata, si trairea interioara a mintii, si exterioara a simturilor, trebuie sa fie patrunsa de sfintenia duhului lui Hristos pe care il avem primitor si mijlocitor al rugaciunii noastre (Romani 8, 34). La aceasta sfintenie se ajunge prin asceza, iar postul integral este exercitiul cel mai eficient al ascezei ce poate face posibila rugaciunea curata. Atat de mult a patruns postul alaturi de rugaciune in evlavia crestina, incat dupa marturia Didahiei (I, 3), primii crestini nu numai ca se rugau pentru dusmani dar in acelasi timp posteau pentru ei, adica: se rugau si posteau. Pe buna dreptate putea conchide Nichifor Crainic ca "nici rugaciunea fara asceza, nici asceza fara rugaciune n-ar putea subzista". Dar trebuie sa precizam ca "nici o asceza fara dragoste nu apropie de Dumnezeu". Aceasta simbioza specifica intre asceza, rugaciune si dragoste reprezinta un adevar definitoriu postului ca exercitiu ascetic si ca instrument al rugaciunii. Nu numai sufletul se poate impartasi de harul Sfantului Duh, si prin rugaciune sa intre in comuniune de iubire cu Dumnezeu, ci si trupul. Si trupul poate deveni prin har "templu al Duhului Sfant" (I Corinteni 6, 19), iar curatia lui prin postul integral (al mintii si al simturilor) il face propriu sfinteniei lui Dumnezeu si apt sa abordeze asemenea sufletului si impreuna cu el aceeasi comuniune de rugaciune. De aici si indemnul apostolic: "preamariti dar pe Dumnezeu in trupul vostru si in duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu" (I Corinteni 6, 20). Prin urmare, trupul se roaga prin post in sensul ca prin sfintenia la care ajunge, devine primitor al harului divin, putandu-se impartasi prin rugaciune, asemenea sufletului, de comuniunea iubirii lui Dumnezeu. Aceasta realitate duhovniceasca ne ofera posibilitatea de a completa definitia rugaciunii, in sensul ca rugaciunea este ridicarea mintii, a inimii si a trupului in comuniunea iubirii si a sfinteniei lui Dumnezeu. Pe de alta parte, Origen largeste sfera rugaciunii si arata ca .intrucat savarsirea binelui si implinirea poruncilor fac parte din rugaciune, trebuie sa intelegem ca nu se poate sa nu impreunam rugaciunea cu fapta buna si fapta buna cu rugaciunea. Numai asa putem socoti implinita porunca: "rugati-va neincetat" (I Tesaloniceni 5, 17), considerand intreaga viata a crestinului ca o neintrerupta rugaciune, din care ceea ce numim noi in mod obisnuit "rugaciune, nu-i decat o particica". In acest context larg, cand intreaga viata virtuoasa poate fi identificata cu rugaciunea, postul ca exercitiu al sfinteniei, constituie o raza de lumina a rugaciunii, mai precis rugaciunea trupului. In alta ordine de idei, rugaciunea trupului se evidentiaza si in cadrul "tehnicii" psihofizice, ca metoda a neincetatei rugaciuni a lui Iisus, baza isihasmului ortodox. Astfel, punerea in practica a rugaciunii inimii presupune cinci conditii: "izolarea, linistea, lipsa luminii, nemiscarea, pozitia sezanda". Vedem fara prea mare greutate din chiar aceasta simpla enuntare, comuniunea de o potriva a sufletului si trupului ca subiecte ale rugaciunii. Faptul ca si trupul se roaga o dovedeste harul lui Dumnezeu coborat asupra lui prin rugaciune. Harul divin se revarsa nu numai ca liniste duhovniceasca asupra sufletului, ci si ca lumina taborica asupra trupului, asa cum s-a intamplat cu prilejul schimbarii la fata a Domnului: "Si s-a schimbat la fata inaintea lor si a stralucit fata lui ca soarele". (Matei 17, 2). De aici vedem ca expresia cea mai inalta a rugaciunii trupului este lumina sfinteniei care transfigureaza materia prin impreuna ei lucrare cu sufletul si cu duhul omului. Sfantul Grigorie Palama arata ca "firea intelegatoare si rationala a sufletului fiind zidita impreuna cu trupul pamantesc a primit de la Dumnezeu Duhul de viata facator prin care tine la un loc si face viu trupul unit cu el".

Preot prof. univ. dr. Sorin Cosma

Read more...

DESPRE SFANTA TREIME

>> 25 nov. 2009


Pentru ce numim, in articolul I din Simbolul Credintei, pe Dumnezeu, “Tatal” ?

Dumnezeu este unul dupa fiinta Lui. Descoperirea dumnezeiasca ne invata, insa, ca acest Dumnezeu, unul dupa fiinta, este in trei persoane: Tatal, Fiul si Sf. Duh. Aceste trei persoane sau ipostasuri dumnezeiesti alcatuiesc Sf. Treime, taina de nepatruns de mintea omeneasca si impartasita noua prin Descoperirea dumnezeiasca. Cuvantul “Tatal” din Simbolul Credintei, ne arata prima persoana a Sf. Treimi. El arata insa si legatura filiala pe care noi, credinciosii, o avem cu El, caci El este “Tatal nostru”, asa cum spunem la inceputul Rugaciunii Domnesti.

Se vorbeste in Sf. Scriptura despre aceste trei persoane sau ipostase ale singurului Dumnezeu?

In Sf. Scriptura se vorbeste in multe locuri despre cele trei persoane sau ipostasuri ale Dumnezeirii. Pomenim numai cateva : In Vechiul Testament, Dumnezeu-Tatal se adreseaza celorlalte persoane ale Sf. Treimi: “Sa facem om dupa chipul nostru si dupa asemanare” (Facere I, 26). In vedenia lui Isaia, ingerii “strigau unut catre altul si ziceau: Sfant, Sfant, Sfant, Domnul Savaot, plin este tot pamantul de marirea Lui (Isaia VI, 3). In Noul Testament, cu prilejul Botezului Domnului nostru Iisus Hristos, s-au aratat toate cele trei persoane ale Sf. Treimi: Tatal, aratand lumii pe Fiul si Binecuvantandu-L, Fiul primind botezul de la Ioan, iar Sf. Duh coborand asupra Fiului, in chip de porumbel (Matei III, 16-17 Luca III, 21-22; Ioan I, 32; XVII, 25-26). Trimitind pe Sf. Apostoli la propovaduire, Mantuitorul le spune: “Drept aceea, mergand invatati toate neamurile, botezandu-le in numele Tatalui si al Fiului si al Sf Duh” (Matei XXVIII, 19).

Sf. Traditie marturiseste existenta Sf. Treimi?

Traditia primelor trei veacuri marturiseste fara sovaiala credinta in existenta Sf. Treimi. Au marturisit cu caldura despre Sf. Treime: Sf. Clement Romanul, Sf. Ignatie, Sf. Policarp, Aristide, Sf. Justin, Atenagora, Sf. Teofil al Antiohiei, Sf. Irineu, Clement Alexandrinul, Origen, Tertulian, Novatian. Sf. Parinti ai veacurilor IV si V s-au rezemat neintrerupt pe aceasta traditie, in toiul luptelor lor, contra arianismului. Se pot cita in aceasta privinta, mai ales Sf. Atanasie, Sf. Epifanie, Sf. Ilarie si Fer. Augustin. “In unitatea firii sunt trei persoane”, zice TERTULIAN. “O singura Dumnezeire si un singur Dumnezeu in trei ipostasuri”, declara SF. ATANASIE.

Cele trei persoane sau trei ipostasuri, pot fi intelese ca trei Dumnezei?

Cele trei persoane dumnezeesti nu se inteleg ca persoanele omenesti, ci in felul in care ne arata Mantuitorul in Evanghelia dupa Ioan, cand zice: “Eu si Tatal una suntem” (Ioan X, 30). Legatura Tatalui cu Fiul si a Fiului cu Mangaietorul (Sf. Duh) uneste pe cei trei unul cu altul. Acesti trei sunt una, nu unul dupa cuvantul: “Eu si Tatal una suntem” una dupa unitatea fiintei, nu dupa unitatea numarului. Cele trei ipostase, zice SF. GRIGORIE TEOLOGUL, sunt o singura Dumnezeire si “O singura Fire in trei proprietati, intelegatoare, desavarsite, existand prin ele insele; deosebite in numar, dar nu deosebite in Dumnezeire”. Acelasi Sfant Parinte explica felul unirii ipostaselor astfel : “Se deosebesc fara sa se imparta, ca sa zic asa, si se unesc deosebit. Unul in trei este Dumnezeirea si trei fac una”. Nu sunt, deci, trei Dumnezei.

Care e legatura ipostaselor intre ele?

Desi mare taina, lucrul acesta a fost lamurit pe larg de Sf. Parinti. Sf. CHIRIL al Alexandriei ne spune ca Firea dumnezeiasca, simpla si necompusa, e largita de insusirile ipostasurilor si de deosebirile de persoana si de nume. In fiecare persoana se intelege intreaga Fire impreuna cu insusirea ei, adica cu ipostasul. Ramane fiecare ceea ce este, avand in sine si pe celelalte, prin unirea fireasca cu ele. Tatal este in Fiul si in Sf. Duh. De asemenea si Fiul si Sf. Duh. se afla in Tatal si in ceilalti doi.

Cele trei ipostasuri voiesc si lucreaza separat, sau la un loc?

Sf. IOAN DAMASCHIN spune ca fiecare din cele trei ipostasuri nu voiesc si nu lucreaza aparte, separat si deosebit, ci impreuna, Sf. Treime e o singura fire, o singura vointa, o singura lucrare, o singura putere, o singura autoritate, pentru ca e o singura Dumnezeire.

Ce au impreuna si ce au deosebit persoanele Sf. Treimi ?

Tatal, Fiul si Sf. Duh au impreuna insusirea de a fi nefacuti si Dumnezeirea. Fiul si Sf. Duh au impreuna insusirea ca sunt din Tatal. Tatal este nenascut, Fiul este nascut, Sf. Duh este purces.

Prin ce se deosebeste mai de aproape Tatal?

Tatal este nenascut. El nu primeste existenta de la nimeni, nu are cauza. El e izvorul celorlalte doua persoane. Dumnezeu e Tata din veci. El nu este insa tata in felul omenesc. El n-a inceput sa fie Tata in timp, dupa implinirea varstei, odata cu aparitia puterii de a naste, asemenea oamenilor si celorlalte vietuitoare. Dumnezeu e Tata deodata cu vesnicia. El e, deci totdeauna Tata.

Prin ce se deosebeste mai de aproape Fiul ?

Fiul este nascut, este Unul-nascut, fiind impreuna vesnic cu Tatal si deofiinta cu Acesta. Fiul e Fiu dinaintea veacului si de totdeauna. El nu si-a inceput candva existenta, ci de cand e Tatal e si Fiul. Si cand gandim la Tatal, gandim si la Fiul. Fiul nu e creat, cum pretindea Arie, ci e nascut din Tatal, dar nu printr-o nastere omeneasca, nici constransa, ci printr-una voita si fireasca. E o nastere necuprinsa de mintea omeneasca. Fiul si Tatal sunt una ca Dumnezeire, ca fire, ca vesnicie, ca vointa, ca lucrare, ca bunatate etc, dar se deosebesc ca ipostase : unul e nascut, pe cand celalalt e nenascut; in aceasta privinta, Tatal este izvorul si cauza Fiului. Fiul se deosebeste, apoi, si de Tatal si de Sf. Duh, prin aceea ca El si-a luat asupra-si lucrarea mantuirii. Numele propriu al Fiului este Cuvintul. El se numeste si intelepciunea lui Dumnezeu. El e Cuvintu!, Stralucirea si Chipul Tatalui “.

Prin ce se deosebeste mai de aproape Duhul Sfant?

Duhul Sfant purcede din Tatal, Cum spune insusi Mantuitorul: “Iar cand va veni Mangaietorul, pe care Eu il voi trimite voua, de la Tatal, Duhul adevarului, care de la Tatal purcede, acela va marturisi pentru Mine (loan XV, 26). Insusirea lui personala este de a fi purces din Tatal si de a se face cunoscut dupa Fiul si impreuna cu acesta. El e sfintenia insasi si prin aceasta izvorul Sf. Har, care desavarseste opera Mantuitorului, dupa inaltarea Sa la cer: “Iar cand va veni Acela, Duhul adevarului, va va povatui pe voi la tot adevarul… Acela pe mine ma va slavi, ca din al Meu va lua si va vesti voua” (Ioan XVI, 13-14).

Read more...

  © Blogger templates Shiny by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP