Din Minunile Maicii Domnului

>> 12 feb. 2010


O creştină a fost înviată de Maica Domnului
spre a-şi mărturisi păcatele

Povesteau bătrânii de pe valea Bistriţei că prin anii 1934-1935, în satul Izvorul Muntelui, Ceahlău, s-a petrecut un fapt cu totul neobişnuit.

O fată din sat, cam de 20 de ani, necăsătorită, păştea oile pe munte. Iar din lucrarea vrăjmaşului, un cioban a căzut cu dânsa în păcat. Fiindu-i ruşine să n-o afle părinţii, şi-a ucis mai înainte de vreme pruncul. Apoi, ruşinându-se şi de preotul satului, nu şi-a mărturisit acel greu păcat al desfrânării şi uciderii.

Însă sufletul acesta avea mare evlavie la Maica Domnului, înaintea căreia se ruga şi plângea ziua şi noaptea, să-i ierte păcatul acesta şi să-i ceară milă de la Domnul. După câţiva ani, fata s-a îmbolnăvit şi a murit. A treia zi a venit preotul şi mult popor şi s-a început slujba de înmormântare. După terminarea trisaghionului şi a praznicului în familie, pe când să pornească cu moarta spre biserică, iată că se deşteaptă răposata, mişcă puţin capul şi începe a striga:

– Părinte, părinte, vino încoace... nu te teme! Cu sfinţia ta am treabă... Eu am făcut un păcat mare în viaţă şi m-am ruşinat să-l spovedesc. Dar pentru că am avut evla­ vie la Maica Domnului, ea s-a rugat pentru mine înaintea Mân­ tui­ to­ ru­ lui şi mi-a trimis sufletul în trup, ca să-mi spovedesc pă­ ca­ tul pe pământ, căci pe pământ l-am făcut...

Lumea uimită, s-a retras afară, iar fata s-a mărturisit la preot de păcatele sale, cu multe lacrimi. Apoi rudele au îmbulzit-o în jurul sicriului, cu tot felul de întrebări:

– Cum este dincolo? Ce ai văzut acolo? Ai văzut ferici­ rea raiului? Dar muncile iadului?

– Cum este dincolo, nu pot să vă spun. Atât vă pot spune, că aşa cum este aici, pe pământ, unde fiecare este scris în primărie cu tot ce are, tot aşa şi dincolo, fiecare este scris cu tot ce a făcut, bun sau rău... Vă rog cu lacrimi, să vă spo­ ve­ diţi fiecare de toate păcatele, că ce se dezleagă pe pământ, se dezleagă şi în cer... Dincolo nu mai este pocăinţă şi nici Mai­ ca Domnului nu se roagă pentru păcătoşi. Tot ce aţi făcut pentru mine, rugăciuni şi pomană, sunt primite. Continuaţi! Şi a adormit din nou răposata.

O femeie, punând toată nădejdea spre Dumnezeu
şi Maica Domnului, a născut cu bine

O femeie din Pipirig s-a internat la spitalul din Târgu Neamţ. Printre altele, doctorul i-a spus:

– Femeie, câţi copii ai?

– Am doi copii, domnule doctor.

– Bine! Iată, te-ai făcut sănătoasă. Mâine pleci acasă, dar să ţii minte ce-ţi spun eu: dumneata nu mai ai voie să mai naşti copii. Dacă nu mă asculţi şi mai naşti, vei muri în chinurile naşterii. Vezi să nu uiţi cuvintele mele!

În câteva zile după ieşirea din spital, femeia a venit tulbu­ ra­ tă la duhovnicul ei din mănăstire.

– Părinte, ce mă sfătuieşti să fac? Eu n-am făcut niciodată avorturi. Acum, iată, mi-a spus doctorul că nu mai am voie să nasc copii, dacă vreau să mai trăiesc...

– Soră Marie, eu te sfătuiesc un singur lucru: ori trăieşte cu soţul tău în curăţie, ori naşti copii. O mamă trebuie să se sa­ crifice. Ai credinţă în Dumnezeu. În nici un caz nu vei mu­ ri. Lasă, că de lucrul acesta răspund eu. Deci, una din două...

– Bine, părinte, vă ascult.

După câteva luni se întoarce femeia la mărturisire:

– Părinte, sunt însărcinată. Am încredere în cuvintele sfinţiei voastre şi nădăj­ du­ iesc la Maica Domnului. Rugaţi-vă pentru mine!

– Soră Marie, nu te îndoi! Eu te voi pomeni zilnic la ru­ gă­ ciune. Domnul să te bine­ cuvânteze!

După alte câteva luni, femeia a venit cu pruncul nou-năs­ cut, în braţe, la mănăstire:

– Părinte, am născut bine, cu ajutorul Maicii Domnului. Acesta-i copilul! Îl chea­ mă Ştefan. Am venit să mulţumesc lui Dumnezeu şi sfinţiei voastre, că dacă nu mă sfătuiai, el nu era pe lume.

– Slavă Domnului, soro! Vezi că Dumnezeu face minuni? El este doctorul docto­ rilor. Dumnezeu să-l binecuvânteze pe Ştefan, să crească mare şi sănătos! Stai în genunchi să-ţi citesc o rugăciune de mulţumire. Apoi să duci copilul în biserică şi să-l închini la Maica Domnului.

După puţină vreme, femeia s-a întâlnit cu doctorul.

– Domnule doctor, ştiţi că am născut un copil? M-a păzit Dumnezeu şi l-am năs­ cut uşor.

– Nu cred până nu-l văd. Vino într-o zi cu el la mine!

Când l-a văzut, a luat copilul în braţe, l-a sărutat şi, plin de emoţie, a zis:

– Cu adevărat, numai o minune a fost!

Maica Domnului avertizează
pe cei ce trăiesc necununaţi

În comuna Belceşti-Iaşi, doi soţi au trăit necununaţi 38 de ani şi au născut câţiva copii. Amânând mereu cununia religioasă, nu li se primeau slujbele la biserică şi nu puteau fi împărtăşiţi cu Trupul şi Sângele lui Hristos, căci trăiau în desfrânare.

Într-o noapte, însă, i s-a arătat femeii în vis o împărăteasă îmbrăcată în alb, cu cunună pe cap, care, desigur, era Maica Domnului, şi i-a spus cu asprime: “Dacă nu vă cu­ nunaţi şi trăiţi mai departe în desfrânare, o să vă pedepsească Dumnezeu şi o să vă ia două suflete din cele mai dragi!” Ei însă n-au luat în seamă aceste cuvinte şi au rămas necununaţi. După aproape un an de zile de aşteptare i-a ajuns mânia Domnului, căci le-au murit două fete într-un accident, împlinindu-se astfel cele vestite prin vedenie de Maica Domnului.

Cutremuraţi de păcatul făcut şi de pedeapsa care i-a ajuns, s-au trezit ca din somn şi s-au cununat imediat la biserică, înainte de înmormântarea fiicelor lor, spo­ vedindu-şi păcatele şi căindu-se cu multe lacrimi de fărădelegile lor.

O femeie, silită de bărbat să avorteze, rugându-se Maicii Domnului, are o vedenie înfricoşată

Într-una din zile a venit la duhovnic o femeie gravidă cu primul copil să se mărturisească şi a spus: “Părinte, am venit să mă mărturisesc, că am o mare tulburare şi nelinişte cu soţul meu, care este un om rău şi fără credinţă în Dumnezeu. Îmi spune să nu-i fac copii, că copiii sunt «salba dracilor»! Mă ameninţă că, dacă nu avortez, mă lasă, ori are să mă omoare. Dar eu i-am spus că mai bine vreau să mor, decât să fac crimă, omo­ rând copilul pe care Dumnezeu voieşte să mi-l dea. Eu vreau să fiu mamă, nu cri­ minală. Dar el mereu mă înjură şi mă ameninţă cu moartea şi nu mai ştiu ce să fac.”

A întrebat-o preotul:

– Eşti cununată cu el?

– Da, părinte.

Iar el i-a zis:

– Posteşte după puterea ta, roagă-te şi mergi la biserică. Prin aceste fapte ai să-l faci bun şi pe el, după mărturia Apos­ to­ lului Pavel, care zice că se sfinţeşte bărbatul necredincios prin femeia credincioasă şi invers!

După ce s-a mărturisit femeia curat de toate păcatele ei, i-a zis:

– Părinte, te rog să-mi dai un canon să-l fac, ca bunul Dumnezeu să schimbe gân­ durile cele rele ale bărbatului meu, că doar ne-am căsătorit din dragoste şi cu buna înţe­ legere a noastră – şi a părinţilor; şi nu era aşa ca acum, că n-aş fi mers după el în veci!

El i-a spus:

– Soră, dacă voieşti să faci canon, te sfătuiesc să iei pe Maica Domnului ocro­ ti­ toa­ re în viaţa ta, că ea are mare tre­ ce­ re înaintea Preasfintei Treimi; mai mult decât toţi Sfin­ ţii lui Dum­ nezeu. Fă cum te-am învăţat şi, pe lângă acestea, să ci­ teşti în fiecare dimi­ neaţă Acatistul Maicii Domnului şi seara cinstitul ei Paraclis. După terminarea sfin­ tei rugăciuni, să pomeneşti şi pe soţul tău, să-i dea Dumnezeu gând bun şi să-l întoar­ că la calea cea bună.

Femeia a primit cu mare bucurie canonul şi s-a făgăduit să-l facă cu toată sârgu­ inţa.

După două luni de zile a venit iar femeia şi a zis:

– Părinte, mare minune s-a întâmplat cu mine. Am făcut toate cum m-ai învăţat şi am pomenit cu lacrimi la rugăciune pe soţul mei Ioan, şi iată ce mi s-a întâmplat: într-o seară fiind tare obosită, mi-am făcut rugăciunile de seară şi Pa­ ra­ cli­ sul Maicii Domnu­ lui cu candela aprinsă înaintea sfintei icoa­ ne, şi adormind puţin, am avut o vedenie înfricoşată: se făcea că mă aflu pe o vale frumoasă, între două rânduri de munţi, care se terminau cu piscuri înalte de stânci. Între munţi era o şosea. Mergând pe acest drum frumos şi aruncându-mi privirea, am văzut că la marginea pădurii erau nişte arbori de foc şi la fiecare arbore era legată, cu funii de foc, câte o fe­ me­ ie; toate ţipau groaznic şi se zvârcoleau, că de la spate le ardeau arborii aceia de jeratic aprins, de care erau legate. Apoi am văzut că de pe munţi au venit nişte vulturi de foc care, cu ghearele lor şi cu ciocul, se aşezau pe pieptul acelor femei şi le mâncau sânii, li se vedeau oasele, apoi zburau din nou prin munţi, iar ele răcneau îngrozitor şi cereau ajutor de la Dumnezeu. Sânii acelor femei în puţină vreme au crescut înapoi şi îndată vulturii aceia înfocaţi iar veneau şi le mâncau sânii. Femeile acelea răcneau foarte tare şi se zvârcoleau în chinurile cele mari şi amare. Eu, văzând acestea, eram foarte în­ grozită şi înspăimântată, fiind singură pe acel drum. Cău­ tând şi de cealaltă parte a şoselei, am văzut acelaşi lucru. În faţa acestei groaznice privelişti, am căzut în genunchi şi mă rugam Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi Preacuratei Sale Maici să mă scoată de acolo, că mă temeam foarte tare, ca nu cumva acei vulturi înfocaţi să vină şi la mine să mă sfâşie ca pe feme­ i­ le acelea, căci eram singură în acel loc. În timp ce mă rugam, văd venind un om în ur­ ma mea – şi m-am bucurat foarte mult, sperând să-mi fie de mare ajutor în călătoria mea prin această groaznică privelişte.

Când a ajuns la mine acel om, mi-a zis: “Vezi, femeie, ce se întâmplă aici?” Eu, luând îndrăzneală, am întrebat: “Te rog, omule, unde sunt eu aici?” Iar el mi-a răspuns: “Aici eşti unde a binevoit Dumnezeu să fii, ca să vezi chinurile acestor femei care fac avorturi şi ucid pe copiii lor, fiind mai rele decât fiarele şi târâtoarele pământului. Că acelea, oricât de sălbatice ar fi şi de veninoase, nu numai că nu-şi omoară puii lor, ci îi şi apără foarte mult, chiar cu preţul vieţii. Iată, aceste femei blestemate, pe care le-a ajuns urgia lui Dumne­ zeu, cum se ard din spate, iar din faţă le sfâşie sânii aceşti vul­ turi de foc ai mâniei lui Dumnezeu. Căci ele n-au voit să-şi nască copiii care s-au zămislit în pântecele lor, prin pu­ terea lui Dumnezeu. De aceea, aşa se vor chinui în vecii vecilor”. Apoi mi-a zis: “Şi tu la fel era să te chinuieşti dacă ascultai de sfatul bărbatului tău cel tiran şi fără frică de Dumnezeu. Că dacă ai fi ascultat de el şi mergeai la doctor să ucizi copilul, chiar atunci, în vremea avortului, ai fi murit în mâinile doctorului, pentru mânia cea dreaptă a lui Dumne­ zeu. Iar dacă ai ascultat de duhovnicul tău şi te-ai rugat la Maica Domnului, ea a mijlocit pentru tine la Mântuitorul nostru Iisus Hristos, să nu te lase să cazi în această crimă”.

Acestea mi le-a spus acel tânăr cu care mergeam. Şi pri­ vind spre dreapta şoselei, am văzut un singur arbore de foc în marginea pădurii, de care nu era legat nimeni. Atunci tânărul mi-a zis: “Aici era locul tău dacă ucideai şi tu pruncul pe care-l ai în pân­ tece”. Şi zicând el acestea, m-am trezit în pa­ tul meu, plângând foarte. Şi auzind soţul meu, din camera lui, a venit repede şi m-a întrebat: “Ce ai, femeie, de ce plângi, ce ţi s-a întâmplat?” Iar eu i-am spus toate acele lu­ cruri înfricoşate, pe rând, aşa cum le-am văzut, şi nu mă puteam opri din plâns. Iar el mi-a zis: “Fă ce ştii, că de acum înainte eu nu te voi mai îndemna să faci avorturi şi-mi pare rău că te-am sfătuit la acele lucruri”. Şi din ziua aceea m-a lăsat în pace.

El, fiind mustrat de conştiinţă, s-a dus la duhovnic şi s-a mărturisit, cerându-şi canon pentru păcatele sale şi mai ales pentru crima ce era să facă cu uciderea pruncului său.

Am însemnat această povestire înfricoşată, ca să fie spre folosul şi trezirea femeilor celor ce-şi ucid în pântece pruncii lor cei nevinovaţi, să ştie ce le aşteaptă după moartea lor.

O femeie sectantă care a ars icoana Maicii Domnului a murit arsă de foc

O femeie sectantă din comuna Frătăuţi, Suceava, s-a dus la soacra ei, o femeie foarte evlavioasă, bolnavă. Nora, vă­ zând pe perete o icoană mare, fru­ moasă a Maicii Domnului, la care se ruga bătrâna ziua şi noaptea cu lacrimi, i-a zis cu mânie: “Mamă, nu te mai închina la icoane, că icoanele sunt idoli!” Apoi, pornindu-se cu furie, a luat icoana de pe perete şi a aruncat-o în sobă şi, fiind foarte mult jăratec, a ars sfânta icoană. Atunci bătrâna a plâns şi cu lacrimi i-a zis din patul suferinţei: “Eu sunt bolnavă şi neputincioasă şi nu pot să-ţi fac nimic, dar o să te ardă Maica Domnului. O să vezi tu!”

Aceasta s-a întâmplat într-o sâmbătă. După o săptămână, nora sectantă făcea mâncare la o nuntă, ca bucătăreasă. Şi cum aşeza mâncarea pe foc şi cocea pâine la cup­ tor, deodată o pară de foc a ieşit din gura cuptorului, i-a aprins hainele şi în câteva clipe a ars toată, în flăcări, în strigăte cumplite de durere. Până au venit oamenii să o salveze, era deja moartă. Numai o parte din oase au putut aduna. De această grea pedeapsă s-au cutremurat toţi şi toate satele din jur.

Iată cum pedepseşte Dumnezeu pe cei care hulesc Biseri­ ca, preoţii, sfânta cruce şi sfintele icoane. Că acea femeie nu numai că hulea cele sfinte, ci a căutat să le şi profaneze şi să le distrugă. Aceeaşi soartă vor avea toţi cei ce hulesc credinţa ortodoxă apostolică şi toate cele sfinte.

Sursa:
Despre Infruntarea Necazurilor(Danion Vasile)

7 comentarii:

Anonim 6 ianuarie 2012 la 14:54  

Dragi mei.
Eu un singur lucru va spun, ca: NU EXISTA OM PE FATA PAMANTULUI CARE SA SE FI RUGAT DIN SUFLET CU LACRIMI MAICUTEI SFINTE SI ACEASTA SA NU ASCULTE SI SA NU INDEPLINEASCA CELE CERERUTE. Si eu am fost convins de cateva ori aceasta certitudine. Exista o singura problema: -In aceasta stare de rugaciune profunda si sincera nu se poate ajunge decat cu mare perseverenta si dorinta da a fi ascultat. Duhuri necurate incearca in permananta sa va abata da la rugaciune si nu va vor lasa in pace pana nu va opriti din rugat, dar cu cat dorinta e mai mare spre a ajunge cu gandul la MAICA SFANTA, cu atat si lucrarea lor e mai zadarnica. DOAMNE AJUTA

Anonim 24 martie 2012 la 15:02  

asa zic si eu, desi foarte pacatoasa si lipsita de ajutor m-am rugat la Sfanta Fecioara Maria ea m-a ajutat si s-a indurat de mine caci mare e iubirea ei pentru noi! Nu trebuie decat sa ne aproiem de ea caci ea ne aude si ne vede ravna si nu ne lasa! Dumnezeu sa ne binecuvanteze pe toti!

Anonim 8 iunie 2012 la 13:35  

Am fost in strainatate si am lucrat acolo 4 ani.
La un moment dat nu am mai rezistat stresului la primul loc de munca. Nu aveam dreptul sa intrerup contractul de munca deoarece era impotriva legii. M-am rugat cu lacrimi fierbinti la Maica Domnului si la Mantuitorul nostru Iisus Hristos si am fost ajutat dezinteresat de un localnic in a gasi alt loc de munca mai convenabil
Rugati-va fierbinte si veti fi ajutat de Dumnezeu.

Anonim 4 noiembrie 2012 la 19:40  

Adevar spuneti fratilor. Aflata pe buza prapastiei, Maicuta Domnului m-a salvat in ultima clipa. Chinul pein care am trecut s-a oprit brusc cand m-am rugat la ea. Rugati-va sincer si ajutorul nu va intarzia sa apara. Pe mine m-a ajutat mereu dar acum ultima data a fost chiar o minune.

Anonim 28 aprilie 2013 la 20:28  

Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, te rog, iarta-ma si ma milueste! Maica Domnului este marele meu sprijin secunda de secunda, foarte mult ajutor si ocrotire am primit si in continuare voi primi din mila sa! Amin. Recomand tuturor, cu lacrimi si nadejde sa se roage si vor primi ajutor mai repede si mai frumos decat isi vor imagina. Anca

Anonim 13 septembrie 2013 la 13:35  

Maica Domnului ajuta pe toata lumea care se roaga cu credinta la Dansa! Pe mine m-a ajutat sa raman insarcinata dupa 6 ani lungi de tratamente si interventii chirurgicale. Este o minune ca acum port in pantec 2 sufletele gemene pentru care ma rog in continuare sa se nasca sanatoase!!! Este adevarat ca am apelat si la tehnici de reproducere asistata, dar fara ajutorul Maicii Domnului, a Sfintilor Necarie si Spiridon si a bunului Dumnezeu, cei 2 embrioni fertilizati nu s-ar fi implantat in uterul meu.
Multumesc inca o data ajutorului divin pentru care voi fi recunoascatoare toata viata!!!
Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi, pacatosii!

Anonim 25 aprilie 2014 la 11:35  

Hristos a Inviat! vreau sa marturisesc si eu despre ajutorul dat mie de catre Preacurata Maica.In copilarie ma rugam fierbinte sfintei Fecioara Maria, insa cu timpul acea credinta a disparut si ma rugam cu mai putina rivna ajunsesem sa ma indoiesc de existenta Domnului. Iata ca eu cu sotul de multi ani traiti in casnicie nu am reusit sa concepem un copil ma rugam cu o credinta si disperare, faceam canoane, ne duceam pe la manastiri si minunea tot nu se intimpla. Am ajuns sa fac Fiv, si in ziua cind trebuia sa dau testul m-au apucat dureri mari de burta,am zis ca nici de data aceasta nu s-a primit. La testare a iesit o valoare atit de mica incit eram aproape sigura ca nu e sarcina, si totusi o farima de speranta a aparut, atunci m-am dus sa aprind o luminare la o manastire a carei ocrotitoarea este Sfinta Fecioara Maria,insa aceasta era inchisa(abia se construieste si nu este preot permanent), iar eu am rostit o scurta rugaciune in fata icoanei de la intrarea in manastire si m-am pornit spre casa. Numai am reusit sa ma indepartez foarte putin ca in fata mea a aparut o femeie insarcinata si m-a cuprins o frica atit de mare, am inteles ca este un semn, nu neaparat ca sunt insarcinata, insa cu siguranta voi fi. Si cind urmatoarea zi m-am prezentat la medic, analizele mi-au iesit bine, si inca peste ceva timp mi s-a confirmat sarcina care evolua foarte bine. Acum ma rog bunului Dumnezei,Maicutei Domnului si Sfintului Nectarie ca sa fie bine pina la capat si sa nasc un copilas sanatos.


  © Blogger templates Shiny by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP