Sfanta Preacuvioasa Maica noastra Parascheva

>> 11 ian. 2010

Catedrala Mitropolitana - Iasi (sec. XI)

Un alt odor duhovnicesc de mare pret pentru tara noastra, care impodobeste pamantul Moldovei, este racla cu moastele Cuvioasei Maicii noastre Parascheva de la Iasi. Daca moastele Sfantului Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava ne amintesc de epoca de jertfa a Crestinatatii, de sacrificiile sangeroase ale neamului nostru romanesc, moastele Cuvioasei Maicii noastre Parascheva ne amintesc de epoca de glorie a Ortodoxiei, de epoca marilor sfinti si cuviosi, de evlavia neprihafiita a parintilor nostri pentru placutii lui Hristos.

Moastele Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava au fost dintotdeauna un sprijin duhovnicesc, o mangaiere a domnitorilor si domnitelor, a dregatorilor, a ostasilor si barbatilor in general. In schimb, moastele Cuvioasei Maicii noastre Parascheva sunt un dar dumnezeiesc in special pentru femei, pentru mamele si surorile noastre, pentru vaduve si copii. De aici si denumirea specifica data de credinciosi: Preacuvioasa Maica noastra Parascheva!, sau, pe scurt - Cuvioasa de la Iasi. Iar in graiul poporului: Sfanta Vineri si Ocrotitoarea Moldovei.

Sfanta Parascheva

De aceea Cuvioasa Parascheva este considerata, mai ales, protectoarea fecioarelor, a mamelor si calugaritelor. Ea are un caracter mai familial, mai intim. La sfintele ei moaste alearga zilnic sute de mame, de la oras si de la tara, studenti, elevi, copii, calugari si credinciosi de toate varstele. Mai ales vinerea este un continuu pelerinaj local. Ca sa nu mai spunem in zilele de sarbatori, cand stau credinciosii la rand sa poata ajunge la racla Cuvioasei Parascheva.

O afluenta deosebita de studenti este mai ales in lunile de examene. Adevarate coloane de tineri asteapta sa se inchine la sfintele moaste, sa le sarute, sa se atinga de ele, sa puna un pomelnic deasupra pentru reusita la examene. Cu acest prilej, Cuvioasa Parascheva face o adevarata misiune duhovniceasca in sanul unui popor care crede cu tarie in Dumnezeu, care se roaga, care are nevoie de mangaiere, de indrumare si de exemple vii.

Trebuie sa subliniem ca moastele Cuvioasei Parascheva sunt cel mai mult popularizate in tara noastra, fata de celelalte sfinte moaste, si ca la racla ei vin cei mai multi inchinatori si pelerini din tara. Toate acestea ne bucura pe noi toti si sunt o dovada ca Sfanta Parascheva face numeroase minuni. Altfel n-ar alerga atatia credinciosi la racla ei. De aici, atatea biserici cu hramul Cuvioasa Parascheva si atatea copile si femei care ii poarta numele.

Scurt istoric

Cuvioasa Parascheva era de neam din Tracia - macedoneanca - din satul Epivat. De mica iubind biserica si milostenia, isi impartea hainele si mancarea la copiii saraci de pe cale. La varsta de 15-16 ani a parasit pe ascuns casa parinteasca, a trecut in Asia Mica si s-a nevoit cinci ani cu aspra petrecere la o biserica a Maicii Domnului din Iradia Pontului.

Apoi, ajungand la Ierusalim, s-a inchinat la Sfantul Mormant si la toate sfintele locuri, ca o randunica nevinovata. Deci, intalnind o mica manastire de fecioare in pustiul Iordanului, a ramas acolo pana la varsta de 25 de ani, in cea mai aspra nevointa calugareasca. Cuvioasa Parascheva intrecea pe toate celelalte fecioare cu postul, cu rugaciunea si cu privegherea de toata noaptea, cu lacrimile cele nevinovate, cu dragostea si cugetarea la cele dumnezeiesti si, mai ales, cu sfanta smerenie.

La varsta de 25 de ani, Cuvioasa Parascheva, calauzita de Duhul Sfant, s-a dus din nou la Mormantul datator de viata al Mantuitorului Hristos si, dupa ce s-a impartasit cu Preacuratele Taine, s-a intors cu corabia in patria sa, ca o pasare a raiului, incarcata cu tot felul de bunatati. Suferind multe primejdii pe mare, a ajuns la Constantinopol, s-a inchinat la sfintele lacasuri, apoi s-a statornicit la marginea marii, slujind doi ani cu ingereasca petrecere in biserica Sfintilor Apostoli din satul Epivat, provincia Kalikratia.

La varsta de 27 de ani, Cuvioasa Parascheva si-a dat sufletul in mainile Domnului nostru lisus Hristos, plina fiind de toata sfintenia si uitata de rudele ei dupa trup. Credinciosii din Kalikratia au ingropat sfantul ei trup in pamant, nu departe de malul marii.

Dupa multi ani a murit un marinar si, fiind aruncat de valuri pe mal, oamenii l-au ingropat aproape de mormantul Cuvioasei Parascheva. Dar, fiind acela om rau inaintea lui Dumnezeu si cu pacate mari, sfanta nu l-a suferit aproape de trupul ei. De aceea s-a aratat de trei ori in vis unui barbat sfant si i-a poruncit sa dezgroape trupul acela intinat si sa-l puna in alta parte. Ba i-a aratat si locul unde se afla mormantul ei. Atunci acel cuvios calugar a sapat acolo in pamant si a gasit trupul Cuvioasei Parascheva intreg si plin de buna mireasma, ca si cum atunci ar fi adormit.

Deci, luandu-l poporul cu preotii, l-au dus in biserica cu hramul Sfintii Apostoli, din satul ei, Epivat, cu cinste si cantari de psalmi. Iar pe cale si in biserica, Cuvioasa Parascheva a facut numeroase minuni, vindecand tot felul de boli si suferinte omenesti.

In curgerea anilor, intemeindu-se imparatia bulgarilor, sub imparatii Petru si Ioan Asan (1290-1310), moastele Cuvioasei Parascheva au fost date bulgarilor de imparatii bizantini, ca semn de impacare si unitate de credinta. Iar de aici, din capitala Tarnovo, moastele Cuvioasei Parascheva au fost date sarbilor la Belgrad, de sultanul turcilor, Baiazid, dupa infrangerea bulgarilor din anul 1393. Dar nici acolo n-au stat decat ceva mai mult de o suta de ani, pentru ca, ocupand Suleiman I cetatea Belgradului, a dus sfintele moaste la Constantinopol, unde au fost rascumparate de Patriarhia Ecumenica cu multi bani de aur.

Iar in anul 1640, Patriarhia Ecumenica, avand mari datorii fata de Poarta otomana, a gasit cel mai mare sprijin la domnul Moldovei, Vasile Lupu. El a scris la Constantinopol, cu sfatul boierilor, sa-i incredinteze lui carmuirea Patriarhiei Ecumenice pe timp de sase luni si ii va scapa de datorii. Astfel Vasile Lupu plateste turcilor pentru Patriarhia Mama doua milioane de aspri din vechea datorie si 48.000 aspri din cea noua.

In schimb, patriarhul ecumenic Partenie, drept recunostinta pentru aceasta mare binefacere, cu soborniceasca hotarare daruieste lui Vasile Lupu si Bisericii Moldovei, moastele Cuvioasei Parascheva. insusi voievodul Vasile Lupu cheltuieste din vistieria tarii suma de 468.000 aspri cu aducerea sfintelor moaste de la Constantinopol la Iasi.

Iata si inscriptia de pe marmura baldachinului Cuvioasei Parascheva din biserica Sfintii Trei Ierarhi: "Binecinstitorul si de Hristos iubitorul Io Vasile Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domnitor a toata Moldova, fiind ravnitor 51 aparator al sfintei evsevii rasaritene, dupa dumnezeiasca ingrijire, a stramutat din Constantinopol cu multa osardie si prea multa dorinta aceste cinstite moaste ale Cuvioasei Maicii noastre Parascheva cea din Tarnovo. Aceasta stramutare s-a facut a treia".
"Iara prea sfintitul si fericitul a toata lumea Patriarh D. Partenie, cu bunavointa si sfatul Bisericii, a trimis aceste sfinte moaste, ca pe o vistierie dumnezeiasca, cu prea fericitii trei mitropoliti D. Ioanichie, D. Partenie al Adrianopolei si D. Teofan al Paleon - Patron, in zilele prea sfantului chir Varlaam, Mitropolitul Sucevei si a toata Moldova. Iara binecinstitorul si de Hristos iubitorul si cu mila lui Dumnezeu Stapan al nostru, si Domnitor a toata Moldova, Io Vasile Voievod, de acasa iesind cu evlavie si din tot sufletul primind aceasta nepretuita vistierie, potrivit le-au pus si le-au pastrat in cea noua zidita biserica a Sfintilor Trei Ierarhi, spre cinstea si marirea lui Dumnezeu Celui laudat in Treime si spre vesnica solire a Prea Cuvioasei Maicii noastre Parascheva, pentru lasarea pacatelor sale si a tot stralucit neamului sau. in anul de la Adam 7149 (1641), iara al domniei lui al 8-lea, in 13 iunie".

Deci s-au asezat sfintele moaste ale Cuvioasei Parascheva in biserica cea frumoasa a Manastirii Sfintii Trei Ierarhi din Iasi, de curand zidita cu multa cheltuiala. Si au stat in aceasta biserica 250 de ani, in partea din dreapta a naosului, pe locul anume zidit, unde s-au facut nenumarate minuni cu tot felul de bolnavi: orbi, schiopi, surzi, epileptici, bolnavi mintal, paralizati, neputinciosi. Iar la 27 decembrie racla cu moastele Cuvioasei Parascheva s-a mutat in noua catedrala mitropolitana a lasului, cu binecuvantarea marelui mitropolit Iosif Naniescu.

Aceasta stramutare s-a facut in urma unei mari si infricosate minuni, si anume: intrucat moastele Cuvioasei Parascheva se pastrau iarna in sala gotica a lui Vasile Lupu, unde era paraclisul manastirii, din neglijenta, sau si cu oarecare pronie dumnezeiasca, in noaptea de 26 spre 27 decembrie 1888, paraclisierul a uitat o lumanare aprinsa in sfesnicul de lemn de langa racla sfintei, dupa slujba cea de la miezul noptii. Dupa un ceas-doua, s-au aprins sfesnicul, asternuturile, baldachinul, vesmintele si insasi racla Cuvioasei Parascheva a fost cuprinsa de flacari. Totul era o vatra de jaratec. Acum s-a topit cu totul racla de aur si argint daruita de domnul Vasile Lupu si multe alte odoare de mare pret.

In zorii zilei a simtit fumul un elev de la Scoala Normala ce functiona in curtea Manastirii Sfintii Trei Ierarhi. S-a adunat lumea, a venit si batranul mitropolit Iosif si, vazand paraclisul cuprins de flacari si racla invelita in jaratec, plangeau cu totii de jale, zicand: Au ars moastele Cuvioasei Parascheva.

Stingandu-se putin vapaia, au rascolit jaratecul §i au vazut o infricosata minune: Au gasit racla Cuvioasei Parascheva nemistuita de foc! Aurul si argintul era tot risipit in foc, iar racla de lemn era arsa numai pe dinafara. Apoi, saltand capacul de lemn, au vazut ca nici urma de foc sau de dogoare de caldura nu patrunsese inauntru. Numai perna de sub capul sfintei era putin afumata.

Aceasta a fost cea mai mare minune facuta de Cuvioasa Parascheva. Cum a oprit ea focul sa nu-i arda racla de lemn si nici un vesmant! Cum a dormit Cuvioasa o noapte intreaga nevatamata pe jaratec incins, ca pe un pat moale imparatesc! Cat de minunat este Dumnezeu intru sfintii Sai!

Deci, plangand toti de bucurie si dand slava lui Dumnezeu si multumita Cuvioasei Parascheva, au cazut cu totii in genunchi si au facut acatistul sfintei. Apoi, insusi mitropolitul impreuna cu clericii au luat sfintele moaste si le-au dus in noua catedrala, intrucat calugarii de la Manastirea Sfintii Trei Ierarhi n-au fost volnici a pastra cu grija sfintele moaste.

Venerabilul mitropolit Iosif a facut o noua racla de argint, care se vede si astazi, a pus in ea sfintele moaste si le-a asezat in partea dreapta a catedralei, unde au ramas nestramutate pana in zilele noastre. Iar racla de lemn arsa pe dinafara, se pastreaza in vechea catedrala de alaturi, ca o marturie a minunii ce s-a facut atunci de Cuvioasa Maica noastra Parascheva.

Dintre minunile Cuvioasei Parascheva

Cea dintai si cea mai mare minune a Preacuvioasei Maicii noastre Parascheva este insusi faptul ca trupul ei, care a stat sute de ani ingropat in pamant, nu a putrezit nicidecum. Ci dimpotriva, este proslavit de Dumnezeu cu darul nestricaciunii si al facerii de minuni, datorita petrecerii ei cu totul ingeresti, in post desavarsit, in rugaciune neincetata, in feciorie deplina si in nemasurata smerenie si dragoste. Sfintele ei moaste sunt asemenea unui om viu care doarme.
Dar pentru ca nimeni dintre cei curiosi si necredinciosi sa nu iscodeasca trupul ei, prea sfintitii episcopi, cu sfat de obste, l-au sigilat in decursul anilor intr-o imbracaminte alba de fir, peste care au asezat un voal de fir, i-au pus sub cap o perna frumos impodobita, pe frunte o cununa de argint, iar pe piept, o icoana cu chipul Cuvioasei Parascheva, pentru sarutare.

O alta minune a Preacuvioasei Maicii noastre Parascheva este faptul ca sfintele ei moaste s-au pastrat foarte bine si au ajuns fara nici o vatamare pana in zilele noastre. Nici unele din moastele aflate in tara noastra nu au fost asa de mult stramutate, dintr-o parte in alta, de la un popor la altul, ca moastele Cuvioasei Parascheva. Si nici unele din ele nu s-au pastrat asa de bine si nevatamate de oameni, ca sfintele ei moaste.

Ca, dupa ce au stat zeci de ani ingropate in pamant, au fost aduse in biserica Sfintilor Apostoli din Kalikratia. Dupa o vreme au fost date Patriarhiei Ortodoxe Bulgare din Tarnovo. Din anul 1393 au fost date Bisericii sarbesti din Belgrad, iar in timpul lui Suleiman I, anul 1521, au fost luate de turci si vandute Patriarhiei de Constantinopol. in anul 1640, sfintele ei moaste au fost date pe bani grei credinciosului voievod Vasile Lupu si stramutate la Iasi, in vara anului 1641, la 13 iunie.

O alta mare minune a Cuvioasei Maicii noastre Parascheva este cea petrecuta in paraclisul Manastirii Sfintii Trei Ierarhi, din noaptea de 26 spre 27 decembrie 1888, cand a stat in mijlocul focului si al jaratecului ceasuri intregi si nu s-a atins cu nimic focul de sfintele ei moaste.

Aceasta mare minune a uimit toata Moldova si a fost vazuta de zeci de mii de oameni din Iasi, inchizand gurile multor clevetitori si intarind pe ortodocsi in buna credinta. De la aceasta mare minune, credinciosii au inceput sa vina cu mult mai multi ia sfintele ei moaste pentru sanatate si ajutor.

Stramutarea moastelor Cuvioasei Parascheva - in vara anului 1944

Singura stramutare a moastelor Cuvioasei Parascheva, in cele peste trei secole de cand se afla la Iasi, a fost cea din vara anului 1944. Din cauza frontului care se apropia de Iasi, patriarhul Nicodim a hotarat sa stramute sfintele moaste ale Cuvioasei Parascheva in Muntenia, si anume la Manastirea Caldarusani - Ilfov. In acest scop a trimis un camion special, anume pregatit, la catedrala din Iasi.

Dupa ce mai intai au slujit toti preotii Sfanta Liturghie si au citit in genunchi acatistul Cuvioasei Parascheva, au sarutat cu lacrimi sfintele ei moaste si le-au asezat imediat in camionul din fata bisericii. Era o perioada de mare deruta si nesiguranta. Credinciosii aveau singura mangaiere in prezenta moastelor Cuvioasei Parascheva, iar plecarea sfintei din Moldova insemna o grea lovitura si incercare morala pentru toti.

In luna mai 1944, intr-o zi de lucru, la orele doua dupa-amiaza, camionul cu aceasta nepretuita comoara pornea din fata catedralei spre Bucuresti. Camionul s-a strecurat neobservat pe ulitele lasului, a iesit la soseaua Vasluiului si de aici a mers fara oprire pana la Vaslui, unde a ramas peste noapte. Dupa ce sfintele moaste s-au asezat in catedrala orasului, s-a facut acatistul Sfintei Parascheva, apoi s-au inchinat toti cei de fata, credinciosi si preoti din oras, care au iesit in intampinare.

De la Vaslui, camionul a mers spre Manastirea Caldarusani. Seara, cand luminile se aprindeau, au sosit si moastele Cuvioasei Parascheva. In curtea manastirii si la poarta erau sute de credinciosi cu tot soborul manastirii. Zeci de preoti cu epitrahilele pe piept si insusi patriarhul tarii cu toata suita au intampinat sfintele moaste. Apoi le-au dus cu cinste in biserica si au facut paraclisul Cuvioasei Parascheva.

Dupa cateva luni de sedere la Caldarusani, moastele Cuvioasei Parascheva au fost stramutate la Manastirea de maici Ciorogarla, unde au stat pana in primavara anului 1945. Iar de la Ciorogarla au fost stramutate la catedrala patriarhala din Bucuresti. A fost o procesiune rara, neobisnuita. De la marginea capitalei, racla cu sfintele moaste a fost asezata pe un afet de tun tras de sase cai albi. Un steag mare tricolor infasura racla. Pe de laturi o garda militara insotea procesiunea, iar in urma cativa preoti mergeau in odajdii.

Era o zi rece, cu nori negri de ploaie. Strazile efau pline de lume. Mii de credinciosi iesisera in intampinarea sfintei. Unii cu flori, altii cu lumanari in maini, toti in haine cernite, priveau cu ochii lacrimati si mergeau in procesiune. Nimeni nu vorbea nimic. O tristete profunda apasa inimile amenilor. Desi ploaia se intetea mereu, procesiunea continua in liniste si tacere adanca. Desigur, fiecare se ruga in cugetul sau cu credinta, ca simtea in prezenta Sfintei Parascheva o speranta pentru ziua de maine. Iar un general rus, vazand atata multime de credinciosi si atata evlavie intre romani, a zis: Cat timp acest popor va avea credinta in Dumnezeu si va fi unit, nimeni si niciodata nu-l va putea birui!

La Patriarhie moastele au fost intampinate de Patriarhul Nicodim cu multime de popor. Apoi au fost asezate in biserica, in partea dreapta a pronaosului. Dupa ce s-a facut acatistul Sfintei Parascheva, fiecare s-a intors la ale sale.

Moastele Cuvioasei Parascheva au stat in catedrala patriarhala din primavara pana in toamna anului 1945, si era zilnic mare pelerinaj la sfintele ei moaste. Dupa Sfanta Liturghie se facea intai acatistul Cuviosului Dimitrie cel Nou, apoi al Sfintei Parascheva. Iar dupa Vecernie se facea paraclisul ambilor sfinti. Duminica nu incapeau credinciosii in catedrala. Mai ales femeile tineau foarte mult la Cuvioasa Parascheva si o aveau de mangaiere si ajutor in nevoi.
In decembrie 1945, patriarhul a hotarat sa duca din nou moastele Cuvioasei Parascheva la Iasi. Le cerea poporul, le asteptau cu inimile ranite locuitorii din Iasi si din toata Moldova.
De la Patriarhie, sfintele moaste au fost duse in procesiune pana la marginea Bucurestiului, cu mii si mii de credinciosi. Pe fetele lor inlacrimate se citea o profunda tristete, ca ii paraseste Cuvioasa Parascheva. Multi aruncau buchete de flori pe sfanta racla si fiecare dorea sa le mai sarute o data.

De la marginea capitalei, sfintele moaste au fost asezate intr-un autobuz special, insotit de cativa parinti arhimandriti de la Patriarhie si de la Iasi. in al doilea autobuz insotitor s-au urcat 16 ofiteri rusi si 10 ofiteri romani, care au mers ca un fel de garda de siguranta pana la Iasi. Pe cale ieseau inainte taranii cu caciulile in maini de prin toate satele de pe traseu. Fiecare se inchina si facea Sfanta Cruce.
Prima oprire s-a facut in orasul Ploiesti. Sfintele moaste au fost intampinate de mii de locuitori, zeci de preoti si toata conducerea judetului. Peste noapte au fost asezate in catedrala. S-a facut priveghere cu litie. Toti s-au inchinat la sfanta racla. A doua zi s-au inchinat coloane intregi de ostasi romani si rusi la Cuvioasa Parascheva. Era un bun prilej de unire, impacare si infratire crestineasca ortodoxa.

Asemenea popasuri si procesiuni locale s-au mai facut in orasele Focsani, Adjud, Bacau, Piatra Neamt si la Manastirea Neamt. Cate o noapte in fiecare localitate. Iar a opta zi, cele doua autobuze cu moastele Sfintei Parascheva, cu preoti si garda rnilitara, au ajuns la marginea lasului, unde au fost mtampinate de mii si mii de oraseni. Tot orasul era Prezent. Fiecare salta de bucurie, se inchina si plangea ca s-a intors din pribegie Preacuvioasa maica noastra Parascheva, ocrotitoarea Moldovei.

Sfanta racla a fost purtata pe mainile preotilor si ale credinciosilor pana in piata orasului. Acolo, episcopul Valerie Moglan, vicarul Mitropoliei Moldovei, s-a urcat in balconul unei cladiri cu etaj si a tinut o miscatoare predica, de plangeau si militarii din garda oficiala. Ba si evreii au iesit inaintea cuvioasei.

Dupa ce s-a inconjurat catedrala, sfintele moaste au fost duse in biserica si asezate la locul lor. Procesiunea a luat sfarsit odata cu citirea acatistului Cuvioasei Parascheva. Apoi credinciosii s-au intors mangaiati la casele lor, iar cele doua autobuze cu garda militara au plecat la Bucuresti.

Sursa:www.crestinortodox.ro

0 comentarii:


  © Blogger templates Shiny by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP